La alboka è nu strumentu musicali a ciatu tipicu di li Paisi Baschi.

Artìculu dâ seria Mùsica
ARTÌCULI E LISTI

Storia di la mùsica
Tiurìa | Gènira | Strummenta
Cumpusitura
Dirittura | Òpiri / Album / Gruppi

CATIGURÌI

Mùsica | Gruppi
Cantanti

Lu nomu veni di l'àrabbu "al-bûq" (البوق) (littiralmènti "la trumma"). Sicunnu vari studii lu strumentu havi urìggini n Asia e fu purtatu ntà pinìsula ibbèrica duranti la nvasiuni àrabba.

E' costituitu di dui corna, ca ponnu èssiri di crapa o di bui juvani (2 o 3 anni), di nu corpu di lignu e di dui tubbi sulitamènti di bammù. Nnâ parti finali havi dui anci (fitak) ca ci dunanu lu sonu carattiristicu. Lu sonu ca nesci è assai simili a chiddu dâ ciaramedda e, comu chist'ùrtima, nun è ntirruttu ma cuntinuu. Chissu picchì si sona pì menzu di la tìcnica dâ "nsuflazzioni cuntinua", câ quali mittinnu aria nnâ vucca pirmitti di rispirari sinza accabbari di sonari. Chistu modu di sonari è tipicu videmma di li launeddas sardi.

Lijami di fora cancia