La bannera tudisca (Schwarz-Rot-Gold n tudiscu) cunsisti di tri banni urizzuntali pari di culuri niuru, russu e oru. La bannera accusì comu è òi, zoè sinza simmuli, è ufficiali n Girmania di lu 9 di marzu 1848.

La bannera tudisca

Urìggini cancia

La bannera nascìu ntô 1848 doppu l'unificazzioni nazziunali tudisca n sècutu a la prima riunioni di lu parramentu tudiscu n Francuforti. L'urìggini di sti culuri havi dui tiurii privalenti: una, la cchiù prubbabbili, dici ca chissi venunu di li uniformi di li "Lützowsches Freikorps", gruppi di studenti univirsitari ca cummattìanu cuntra l'uccupazzioni di Napuliuni; l'àutra, mmeci, dici ca chissi venunu di lui stemma di lu Sacru Rumanu Mperu. Cû tempu chissi culuri vinniru cunzidirati comu culuri nazziunali e m picca tempu furu usati pi furmari l'attuali bannera. Ntô sèculu XX la bannera ufficiali fu canciata vari voti: na prima vota n sècutu a lu reggimi nazzista (1933-45), ma n stu casu la bannera è tutarmenti diffirenti; na secunna vota n sècutu a l'uccupazzioni di l'Alliati (1946-49) e videmma ccà tutarmenti difformi di chidda cchiù antica; na terza vota n sècutu a la spartuta di li dui Girmanii, cu chidda "fidirali" cu la clàssica "aquila tudisca" ntô centru e chidda "dimucratica" cu lu sìmmulu di la DDR (ntruduciutu ntô 1959), mantinennu pirò la virsiuni antica di la Schwarz-Rot-Gold; e nfini n sècutu a la riunificazzioni dû 1990, riprupunuta nta la virsiuni urigginali di lu sèculu XIX, sinza nuddu sìmmulu, cu l'eccizzioni di la bannera di Statu c'arripigghia chidda di la Girmania Ovest.

Lijami nterni cancia

Lijami di fora cancia