John Locke (29 di austu 163228 di uttùviru 1704) fu nu filosufu britannicu dâ fini di lu XVII seculu.
Iddu sustinia ca li pirsuni avissiru avutu usari lu pinzeru p'arricircari a viritati, chiu tostu ca cittari simplicimenti l'idei di l'auturitati (li pirsunu o putiri), o l'idee dâ supirstizzioni e autri cridenzi ca nun erunu scientifichi 'n sienzu strittu.
Locke sa firau a lauriarisi (cu chiddu ca vinìa ciamatu "Bachelor's degree" ) e a pigghiarisi na spicializzazzioni 'ntâ lu 1656 (cu chiddu ca vinìa ciamatu "Master's degree" ) 'nta lu 1658.

Nu ritrattu di John Locke

Cridenzi pulitichi cancia

A so idea di lu scopu di nu cuvirnanti era chiddu di stabbiliri l'ordini ntâ sucitati e criria ca lu putiri di lu cuvirnanti avia ssiri cchiu limitatu.
Locke criria ca ci avissi avutu isistiri nu "cuntrattu" o accordu tra li cuvirnati e li cuvirnanti.
Criria 'ntâ lu principiu ca li cuvirnanti avienu a stari o putiri finu a quannu avissiru avutu lu cunsenzu di li pirsuni ca cuvirnavunu.
Crirìa macari ca a ragghiuni principali pâ quali li pirsuni trasieunu a 'ntirissarisi di pulitica era ppi rivindicari diritta supra li pruprietati, ca a di tiempi partinienu in maggiuranza a li nobbili, a cresia e a li sovrani e li loro famigghi.

Locke crirìa macari 'nta lu principiu ca li pirsuni sunu di principiu ragiunevuli, e c'avissiru cuupiratu una cu l'autra.
Lu cuviernu, 'nta lu puntu di vista di Locke, avissi a duvutu essiri rispunsabbili di pruteggi li diritta di li pirsuna.
A John Locke l'idea di lu cuviernu nun ci piacia tantu assai, pinzava ca li pirsuni s'allibirarru di li diritta ca ci resi a natura, ma virìa a cosa comu n'istituzzioni nicissaria.
A so cridenza cchiu basilari e cchiu ranni fu chidda ca li pirsuna avissiru aviri dirittu a ogni pussibbili dirittu 'nta loru vita, libbirtati e pruprietati.

Taliàti macari cancia