Maria Occhipinti (1921- 20 di austu 1996) a statu n’anarchica, na fimminista e chidda ca capeggiau la nsurrizzioni antimilitarista di lu Nun si parti! a Rausa.

A vita cancia

Maria Occhipinti nascìu a Rausa nta lu 1921 nta n'ambitu strittamentu pupulari, ma chissu nun ci ampidisci d'ampignarisi cuntra li discriminazziona a carattiri sissuali e di ssiri in prima fila contra a lu militarismu.

A matina di lu 4 di jinnaru1945, a Rausa, tra Corsu Vittoriu Venitu e a Via 4 Nuvemmiri, Maria, all’itati di bintitrì anni, gghià spusata e in statu ntirissanti di cincu misa, si cuccca 'n terra ravanzi a nu camiun militari cinu di jovani rastrillati di nu quartieri pupulari di Rausa, cu l'intentu di favuriri a fuga e a disirzioni. Scuppiau n'insurrizzioni e li sordata accumenzanu a sparari supra a fudda.
Ruoppu jorna e jorna di scontra viulenta, a rivolta eni arristata cu l'arrivu di la Divisioni Sabbauda.
Almenu nu cintinaiu di morta, supratuttu cumunista viènunu arristati e ncarcirati. Maria e l'unica donna cunnannata prima ô cunfinu (Ustica) e puoi a lu carciri "Binidittine di Palieimmu" Succissivamenti a storioggrafia ufficiali incasillau st'iventu comu nu rigurgitu fascista e nu tintativu di siparatismu.

Quannu arritonna a Ragusa Maria avi binticinqu anni, ancontra a sô picciridda ca praticamenti nun avi quasi mai vistu duranti lu carciri e nu maritu ca s'arricostruiu na vita cu n'autra fimmina.
A famigghia e li cittadini nun ci fanu nissun binvinutu e a trattanu cu friddizza, cunsidirandula na fimmina infami picchini si cuinvulgiu nta na rivolta nta na manera truoppu distanti di la tradizzioni ca rava a fimmina nu ruolu d'etenna subbordinazzioni a l'omminu.
Disprizzata di tutti, lassa câ figghia a cittati e si sposta prima a Napuli, puoi a Ravenna, a SanRemu, a Roma e nfini a milanu.
A fini si stabblisci nta Svizzira, unni scrivi, di dove scrive, di semprici autudidatta, a sô biuggrafia: 'Na donna i Rausa.

Succissivamenti cuntinua a so pirigrinazzioni e si trasfirisci anchi nta autri stati: Maroccu, Francia, Canada, ppi puoi apprudari a Nova York, unni travagghia comu nfirmera.
Nta lu 1973 si stabbilisci difinitivamenti ca so figghia a Roma, unni cuntinua a so attività rivuluzziunaria midianti a pubbricazzioni d'articuli di carattiri spiciarmenti suciali e puliticu.
Dinunzia li condiziona ngiusti di li dumestichi, ca travagghianu comu schiavi a lu sirbizzu di li ricchi burghesi, custretti spissu a subbiri viulenzi sissuali; dinunzia lu prubblema di l'ispropriazzioni di li tirrina, a cifri irrisorie, ca s'attrovanu a pirifiria i Rausa.

A Roma ricumenza a scrìviri.
Cumponi di li nuvelli ca puoi trasunu fari parti da raccolta "Lu carrubbu e autri cunta", pubbricata ' lingua taliana da casa iditrici Selleriu.

Ruoppu nu piriodu di forti ligami cu lu Partitu Cumunista, arriva a ruttura difinitiva picchini lu partitu av'a cunnannatu li mota rausani d'aviri cumpluttatu cu li fascista e li siparatista.
A st'affirmazzioni Maria scrivìu na littira a Felicianu Russittu, sustiniennu comu lu motu fussa statu innanzituttu 'na sullivazioni antimunarchica e antimilitarista ca pigghiava uriggini di lu prufunnu malessiri di la pupulazzioni, spussata di la verra e sfiduciata di lu cuvernu.
Dunqui Maria s'abbicina a l'ambienta anarchici.

Citazziona cancia

"M'addummannava cu avissi nvintatu sti tradizziona e picchini a fimmina avissi avutu a ssiri n'intità di suttumittiri e duminari".

Viriti macari cancia