Mnajdra è nu tempiu migaliticu ca fu attruvatu supra a costa miridiunali di l'isula di Malta ca s'attrova a circa cientu chilomitra dô Puzzaddu.
Mnajdra è apprussimativamenti a 500 metra di lu cumpressu migaliticu di Ħaġar Qim. Mnajdra a statu custruiutu siei millenni fa; li tempi migalitici di Malta sunu ntra li cchiu 'ntichi siti riliggiusi dâ Terra.

Internu dâ struttura migalitica

Funzioni cancia

A parti cchiu vascia dô tempiu è alliniata e dunqui a statu prubbabirmenti usata ppi ussirvazzioni astrunomichi e/o comu situ ppi a ditirminazzioni dô calindariu

Sibbeni nun fuorru truvati ducumenti scritta pp'indicari lu scopu di sta struttura, l'archioluggi anu tiorizzatu l'usu di stigghi cirimuniali ca fuorru attruvati all'internu: cutiedda cirimuniali e purtusa ppi liàri l'armali pussibbirmenti ppi putìrili sacrificari (picchini fuorri attruvati diversi ossa d'armali).
Sti struttura nun fuorru utilizzati comu tombi picchini nun fuorri attruvati riesti umani.

Scavi cancia

Li scavi dei tiempi di Mnajdra fuorru fatti sutta a dirizzioni di J.G. Vance nta lu 1840, n'annu duoppu a scuperta di Ħagar Qim. Nta lu 1871, James Fergusson addisignau lu schizzu dâ struttura migalitica.

L'Euro martisi cancia

Li sanareddi di 1, 2 e 5 cintesimi di Euro portanun na rapprisitazzioni dei tempi di Mnajdra.

Gallery cancia