Aardvark (o majali di terra)
Conservation status: Lower risk (lc)

Classificazzioni scintìfica
Regnu:Animalia
Filu:Chordata
Classi:Mammalia
Òrdini:Tubulidentata
Huxley, 1872
Famigghia:Orycteropodidae
Gray, 1821
Gèniri:Orycteropus
G. Cuvier, 1798
Speci:O. afer
Nomenclatura Binomiàli
Orycteropus afer
(Pallas, 1766)

L'Orycteropus afer (o aardvark pi ngrisi) è nu mammìfiru di l'Àfrica c'assummigghia nu porcu. Lu nomu ngrisi, aardvark, veni di l'Afrikaans/ulannisi e signìfica «majali di terra» (aarde = terra, varken = majali). Nfatti l'aardvark nun havi nudda culliganza cû majali (sparti dû fattu ca tutti dui sunnu mammìfiri).

Classificazzioni cancia

L'aardvark è l'ùnicu asempiu supraviventi dâ famigghia Orycteropodidae e di l'òrdini Tubulidentata.

Discrizzioni cancia

La carattirìstica cchiù distinta dû Tubulidentata è ca li soi denti hannu la vina cava dintra (lu nomu Tubulidentata signìfica propiu chissu).

 
Aardvark

Tipicamenti pìsanu tra 40 e 65 kg; di lunghizza sunnu tra 1 e 1.3 m. Di culuri sunnu na miscata di giarnu e griggiu, spissu addivèntinu tinciuti russu-bruni arruzzulànnusi ntrâ terra. La sò pedda è rascusa.

Cumpurtamentu cancia

L'aardvark s'arrisbigghia e va circannu lu sò manciari di notti, manciannu quasi sclusivamenti li furmìculi.

Abbitatu cancia

L'aardvark campa nna l'Àfrica sutta-Sahara, e p'accamora nun è 'n pirìculu ('n tèrmini dâ sò cunsirbazzioni), nunustanti ca veni cacciata pâ sò carni.

Liami sterni cancia


L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi
Australosphenida: Monotremata

Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia

Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primate · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea