A palora siciliana pacchiu è nu termini vulgari ca veni usatu p'addiscrìviri l'ùrganu ginitali fimminili, chiamatu macari sticchiu. Sta sprissiuni siciliana è famusa ntâ majuri parti dâ Sicilia livantina pi singalari na beḍḍa carusa (ma oji macari nu beḍḍu carusu):

  • Talìa a ḍḍu pacchiuni
  • Ma talìa a ḍḍu pezzu 'i pacchiu
  • Ma di unni cachi ca si' tutta pacchiu?!?
  • Èni na beḍḍa feḍḍa di pacchiu!

Ntê dialetti siciliani punintini mmeci câ palora "pacchiuni" s'ausa p'arrifirìrisi a na pirsuna ‘rossa o ‘rassa.

A Catania la palora "pacchiu" è famusa picchì veni usata macari nti certi frasi 'diumàtichi (e spissu talianizzati):

  • 'U pacchiu è troppu bellu e a minchia fa burdellu.
  • 'U pacchiu è assai pilusu e a minchia fà 'n purtusu.
  • 'U pacchiu fa figghi e a minchia jetta schigghi.
  • 'U pacchiu va 'n galera e a minchia si dispera.
  • 'U pacchiu è autu e a minchia jetta 'n sautu.
  • 'U pacchiu è duci e a minchia jetta 'uci.
  • 'U pacchiu è duru e a minchia ntappa ntô muru.
  • 'U pacchiu pacchija e a minchia buttija.
  • 'U pacchiu pacchija e a minchia arrussija.
  • 'U pacchiu ca passija e a minchia ca talìa.
  • 'U pacchiu ca babbija e a minchia sâ talìa.
  • 'U pacchiu è rosa a minchia s'arriposa
  • 'Si u pacchiu è stranieru, a minchia pigghia l'aeru.

Cci su' assai palori siciliani ca addirìvanu di "pacchiu": pacchiazzu, pacchiuni, pacchiceḍḍu, mpacchiarola, mpacchiata, spacchiu, spacchiusu, spacchimi, ecc.

Viene usato anche come: T anfilu ndo pacchiu