Robert Capa enu lu pseudonimu di Endre Ernő Friedmann (Budapest, 22 di uttùviru 1913 – Thai-Bin, 25 di maiu 1954) e a statu un futògrufu unghiresi.

Robert Capa nta a Spagna duranti a Verra Civile, 1936

I reportage ca fici ni rununu a tistimunianza di cinqu diversi verri:

Capa ducumintau lu corsu ra sicunna verra munniali a Lontra, nta lu Nordafrica e nta l'Italia, lu sbarcu in Normandia di l'isercitu alliatu e a libbirazzioni di Parigi.
Lu fratu cchiu nicu di Capa, Cornell, a statu macari iddu nu futografu.

Biuggrafia cancia

Duoppu ca nascìu nta l'Unghiria, Capa abbandunau quannu era picciottu a so terra picchini arristau cuinvuggiutu nta li prutesti contra lu guvernu d'istrema destra.
A Capa ci fussu piaciutu fari lu scritturi, ma lu travagghiu nta nu studiu fotugraficu di Birlinu u bbicinau a lu munnu dâ fotuggrafia.

Nta lu 1933 lassa a Girmania ppi gghiri 'nta Francia picchi c'era lu nazzismu accuminzau a dàrici fastidiu (Capa avìa uriggini ibbraichi), ma duocu nun arrinesci a truvari travagghiu comu futoggrafu 'ndipinnenti.

Nta stu piriòddu accumenza a usari lu pseudonimu di "Robert Capa" - picchi a l'èstiru sô arricurdaunu miegghiu e picchini assumigghiava a lu pupulari riggista statunitenzi Frank Capra - e funnau l'agginzia fotugrafica Alliance Photo (1935).
Ri lu 1936 ô 1939 s'attrova ntâ a Spagna, unni ducumenta li cosi ca facieunu scantari dâ verra civili.

Nta lu 1936 diventa famosu nta tuttu lu munnu ppi na fotu scattata a Cordoba, unni sâ firau a 'mmurtalari a morti di nu surdatu di l'isercitu ripubbricanu ppi nu pruiettili sparatu dei franchisti.

A lu scoppiu di lu sicunnu cunflittu monniali s'attrova a Nova Yorki, unni s'innera jutu ppi circari travagghiu e picchi scappava di li pirsicuzzioni anti-ibbraichi.
A verra l'attrova assignatu nta diversi tiatri di verra.
Apprima accumenza a futugrafari ppi lu Collier's Weekly, e ppuoi travagghia ppi Life.

A Sicunna verra munniali: Capa ntâ Sicilia cancia

Nta lu lugliu di lu 1943 s'attruvau ntâ Sicilia.

Lu ranni sirbizzu fotugraficu di Robert Capa supra a lu sbarcu Anglu-Miricanu ntâ Sicilia anizziau cu nu volu cô paracaduti.
Oltri a l'immaggini, Robert Capa ci lassau li sô mimorii nta nu libbru pubbricatu nta lu 1947 ccu lu titulu "Tanticchia fori focu" (lincua ancrisi "Slightly out of focus") ca fu traduciutu e iditatu ntâ l'Italia di l'idituri Contrasto" 'ntâ lu 2002 ccu lu titulu "Liggirmenti fori focu" "Leggermente fuori fuoco").
Nta lu sô diariu, Capa, fotoreporter ca jera ccu l'isercitu amiricanu, arripurtau nzocchi succirìa, cuntau li fatichi di na spirienza bbinturusa e addiscrivi a sinzazzioni di ssiri vacanti e angusciatu ca ci pigghia taliannu a li combattimenti: in particulari, propriu nta li sittimani di l'Upirazzioni Husky ntâ Sicilia e duoppu a cunsicuenti arritirata di li militari taliani e tidischi.
Nta lu su cuntu ni fa pinzari a nzo chi succirìu nta sô vita ntrâ a stati di lu 1942 e a staciuni di lu 1945.

Doppu n'annu di travagghiu ntâ lu Nord Africa, ccu lu sercitu miricanu e duoppu ca avìa statu licinziatu dâ rivista Collier's Weekly, chi ci avìa scattatu fotu di l'Algirìa e dâ Tunisia, Robert Capa pinzau di lassari Tunisi e fàrisi ittari ccu nu paracaduti ntâ Sicilia, duoppu ca sappi ca l'anglu-miricani stapieunu ppi sbarcari nta l'isula.
Era lu giugnettu di lu 1943 e cu n'aeriu nicu e ccu picca surdati Capa arrivau ntâ Sicilia: s'etta di notti e cô paracaduti finisci supra n'arviru, unni arresta finu a l'innumani matìna, quannu l'autri tri paracatutisti ca erunu ccu iddi u jutanu a scìnniri.
Lu gruppu accumènza a caminari nta nu boscu e s'arricogghi nta na massiria unni ci runi uspitalitati «n'anzianu cuntatinu ccu na lonca cammmisa i notti» ca subbitu fratirnizza ccu iddi e l'ospita ppi tri gghiorna, finu a quannu li militari dâ prima divisioni miricana arrivanu.
Arricampannusi ccu iddi, Capa e li sô cumpari, ponu vanzari ppi l'ubbiettivi militari campagna di Sicilia.

Mentri ca camìna scattau nu munzieddu di futografii.
Duoppu tri simàni di lu sbarcu, li miricani s'avvicinarru a Palermu.
Capa ducumentau: «Erumu â pirifirìa di Palieimmu e li tideschi avieunu stati isulati e chiddu c'arristava di li forzi armati talinai nun avìa risìu di cummattiri. A jeep ca m'uspitava, sicuìva li primi carri ammati dâ sicunna divisiuni curazzata ntra li vii dô centru dâ cittati. A strata era cina di dicini di migghiaia di siciliani ca facièunu uci e ca furriàunu li fazzuletti vianchi e bannèri miricani c'avieunu fattu ' casa ccu picca stiddi e troppi strisci. Avièunu tutti nu cucinu a Brucclinu ("Brook-a-leen").
Avìa statu arricanusciutu a l'unanimitati comu sicilianu da fudda in festa. Ogni rapprisintanti dâ pupulazzioni mascula vulìa stringìrimi a manu, i fimmini cchiu 'nziani vulièunu vasàrimi e chiddu cchiu carusieddi m'incièunu a jeep di ciuri e di frutta. Nènti di chissu duocu mi sirbìu ppi scattari futocrafii».


Quannu s'arricugghiu a Palermu, Capa era nu "fotoreporter" senza travagghiu: allura mannau li so futucrafii a Life cummintu ca a rivista miricana «nun putìa fàrini a menu» e sintutu ca a 1ª Divisioni di Fantiria (USA) stapìa cummattiennu a quarci bbanni nta lu mienzu dâ Sicilia.
Allura accumenza a ràrisi a cchi fari ppi circari sta nova battagghia e ppi immurtalarila supra a pillicula.
Li miricani stapièunu cummattiennu a Troina nta l'internu di l'isula e aviènu nu munzieddu di difficultati a spugnari nu paisi addifesu di surdati taliani e tideschi ca uppunieunu na bedda risistenza. Li cummattimenti durarunu sitti jorna. A ritirata e a resa ci fuorru duoppu bumbardamenti aerii c'addistrussiru a maggior parti di lu centru bitatu da cittati.

Fuorru jurnati di travagghiu pisanti ppi Capa ca scattau nta di muntagni isulati fotu c'addivintarru li cchiu famusi dâ so carriera, ma macari ca mustraunu cummera sigghiatu di tuttu chiddu ca ci stapìa succiriennu: «Era a prima vota ca taliava n'attaccu di l'inizziu â fini e ciappi a futtuna di scattari nu munzieddu di futucrafii bboni. Jèrunu mmaggini semprici. Facièunu viriri comu jera accanazzianti e picca spittaculari a viritati e a verra.. Lu paiseddu nicu e murùsu di muntagna jera cumplitamenti distruttu. Li tideschi ca l'avièunu uccupatu s'avieunu arritiratu duranti a notti bannunannu ei spaddi nu munzieddu di civili taliani firiti o ca si l'avieunu cuagghiatu. Ni curcammu 'n terra nta piazza nica dô paisi, di fronti a cresìa.
Pinzava ca nu avissi senzu stu cummattiri, morri e fari fotu, quannu lu ginirali Roosevelt, siempri prisenti unni a battagghia era dura, s'arricampau e puntannu lu vastunu supra ri mia mi rissi: "Capa ô quartieri ginirali di divisioni c'è nu missaggiu ppi tìa. Dici ca a rivista Life ti resi nu travagghiu".
Allura partìu attonna di Troina ppi Paliemmu e puoi adducumintannu ncora a verra nzinu ô sbarcu 'n Nurmandìa, Robert Capa si porta ccu iddu lu cunvicimentu amaru supra a natura râ verra: «N'infernu ca l'ommini si criarru suli». Cumminzioni ca l'iventi siciliani avièunu cunfirmatu e raffurzatu.

Lu 6 di giugnu 1944 participau a lu sanguinosu sbarcu di lu cuntigentu miricanu e Omaha Beach, nta a Normandia.
A maggior parti dei fotu ca scattau duranti u sbarcu fuorri persi ppi n'irrori tecchinicu dô labboratoriu ca l'avìa a sviluppari (Larry Borroughs addivintau macari iddu futocrafu famusu a livieddu munniali e morsi macari iddu nta lu Viet Nam, nta l'anni sissanta); scamparru a distruzzioni sulu unnici futugrammi dannicciati, ca trasmittierru a tirribbili drammaticità di li mumenta di lu D-Day.

Duoppu a verra e a morti cancia

Nta lu 1947 a Nova Yorki funnau ccu Henri Cartier-Bresson, David "Chim" Seymour e George Rodger - l'agginzia cuupirativa Magnum, ca addivintau una di li cchiu pristiggiosi agginzii futugrafichi.

Capa era famosu macari picchi pari ca nun si scantava ri nenti, cosa ca l'avia purtatu a participàri all'attaccu câ prima ondata nta lu Sbarcu in Normandia e a paracadutarìsi ri n'aeriu assemi a li militari prufissiunisti pp ritrarri di vicinu l'attraversamentu di lu Renu.

A so passioni e a so vita, l'amuri ppa fotucrafìa, u purtau a pèrdiri a sô vita nta lu 1954 duranti a Prima verra d'Indocina, a secuitu di una squatra di truppi francisi, sautannu nta l'aria duoppu ca finìu nta nu campu minatu.

Lijami sterni cancia