Siti archiològgichi di Catania

Dâ sò funnazzioni la cità di Catania hà statu distrutta dâ lava pi setti voti ntâ storia, e sutta la cità di oggi, s'attròvanu la cità Bizzantina, la cità Rumana chi la pricedi e chidda Greca, ancora prima.

Ricenti scavi fatti d’intra a lu Casteddu Ursinu, ca n èbbica antica era assai cchiù vicinu ô mari di quantu è oggi, attruvaru strutturi e matiriali grechi antichi, ca hannu statu datati tra la fini di lu VIII e l’inizzi dô VII sèculu a.C., e si poti attribbuìrili a la nàscita di la culonia greca di Catania.
Accussì comu a ssi ritruvamenti, macari ‘n cima a l’acròpuli – unni c’è oggi la chiazza Danti e lu granni munasteru binidittinu di San Nicolò l’Arena – s’attruvaru strutturi e matiriali grechi dô VII sèculu a.C.
C’è di diri, ancora, ca, sempri nta li stissi scavi, supra la cullina di l’acròpuli, s’attruvaru tanti tracci di prisenza di òmini duranti lu pirìudu preistòricu, spiciarmenti a l’etati di lu neulìticu e dô rami.
Trasennu di l' Anfitiatru, â chiazza Stesìcuru, si pò visitari, scinnennu ntô sottasolu, na parti dâ cità rumana, ca, partennu dâ stissa chiazza, si stenni pi tanti strati dâ cità muderna e nta tanti posti dâ cità è pussìbbili scìnniri ntô sottasolu, ca diciunu fu tistimoni di ntrichi amurusi tra sori e frati, postu bonu p'ammucciàrisi li bricanti e trisoru pi l'amanti dî cosi d'arti

Sutta lu solu lâvicu citatinu s'attrova ancora oggi la cità dô cincucentu, chê sò strati, li cresî, li termi, li palazzi e macari li targhi chê noma dê strati, ca la lava dô 1693 vurricò, sarvànnula pi cu è ca la voli attruvari ntô futuru.

Anfitiatru rumanu di Catania cancia

L´anfitiatru rumanu di Catania era unu dê cchiù granniusi tra chiddi canusciuti, secunnu sulu ô Culosseu. Vinni custruitu 'n èbbica rumana (II sèculuo d.C.), accupava urigginariamenti na granni ària dâ cità. Eppi nu pricoci ditiriuramentu, tantu ca a l´èbbica di Teodoricu (454-526) li catanisi ci pigghiaru li petri cascati pi la custruzzioni dê mura dâ citati. Â fini dû XI sèculu lu conti Ruggeru si sirvìu n'àutra vota dê blocchi làvichi di l´anfitiatru pâ custruzzioni dô Domu. Chiddu c'arristava dû munumentu, vinni 'n parti sdirrubbatu pi mpidìricci ê nimici d'arrampicàrisi e tràsiri ntâ cità. Lu tirrimotu dû 1693 fici lu restu. Oggi aresta picca dû fabbricatu urigginariu, zoè lu curridoio nfiriuri e na parti dâ volta.

Li diminzioni di l'Anfitiatru cancia

L'anfitiatru catanisi è tanticchia cchiù nicu di chiddu rumanu (lu Culusseo) e assai cchiù granni di chiddu di Verona e di Sarausa: la sò circunfirenza esterna è di 309 metri, la circunfirenza di l’arena è di 192 metri e era capaci di cuntèniri quarchi 15 mila pirsuni, e stu nùmmuru s'arradduppia si si penza ca sùpira li mparcaturi 'n lignu c'èranu tanti assai àutri posti pi taliari additta.

N'Anfitiatru vurricatu cancia

 
Resti di l'Anfitiatru rumanu â chiazza Stisìcuru

Ô centru dâ chiazza Stesìcuru, sutta lu liveddu dâ stissa chiazza (a quarchi 10 metri), si vìdunu li resti di l’anfitiatru rumanu di Catania.
 fini dù sèculu passatu l’Anfitiatru era vurricatu e ntô locu unni ora c'è lu scavu, c'èranu misi grasti e ciuri urnamintali. Pi vuliri dô sinnicu di tannu De Felice, ntô 1904, diriggiuti di l'architettu Filadelfu Fichera, accuminciaru li travagghi pi purtari â luci l'anfitiatru, ca spirderu dui anni dopu: â luci foru purtati li resti di nu pezzu dâ sizzioni sittintriunali e nu pezzu dô curridoiu nternu, ca purtava a la cavea, e na parti di l’arena, unni cummatèvanu li gladiaturi. Foru svurricati e purtati â luci î sedili dâ cavea, lu muro dû pòdiu, câ facci sterna rivistuta di lastri di màrmuru, lu curridoiu vicinu ô pòdiu (di unni si traseva pû curridoiu supiriuri, attraversu na gratinata, e nta l'arena, di nu metru cchiù vascia). Tuttu lu restu è ammucciatu sutta li strati e custruzzioni di l'èbbichi dû dopu.

Com'era fattu cancia

Vinni custruitu arredi a na cullina, unni cu na serî di archi vineva mpiduta la franatura dô tirrenu. Appressu a st'archi, un curridoiu, ca sipara la cavea dâ cullina, furmatu di volti cunnessi tra d'iddi tinuti di granni archi, furma l'òrdini nfiriuri; sùpira a chistu sù appuggiati li gradinati e àutri curridoi a volta di l'òrdini supiriuri. L'archi sunu fatti cu madduni e li capitelli di petra làvica, mentri ca li mura sunu 'n opus incertum, arrivistitu di conci di petra làvica. Li sedili èranu 'n petra carcària. Li màrmuri arrivistèvanu lu pòdiu e adurnàvanu la tribbuna dû cònsuli.
Nu vìculu strittu girava ntornu â custruzzioni pâ circulazzioni dû pubbricu e ppi dari luci ê curridoi sterni di l'òrdini nfiriuri. Li pizzudda di capitelli ionichi arritruvati fìciru pinzari ca asisteva nu culunnatu ntô nternu. Tra li frammenti dicurativi attruvati è ntirissanti lu Pinax (avanzu di fijura aquestri ncurniciata cu na mudanatura fina-fina).

Tiatru rumanu di Catania cancia

Lu Tiatru Rumanu di Catania (chiamatu macari, sbagiannu, Tiatru Grecu) fu custruitu ntê primi sèculi di lu mperu rumanu ntô virsanti miridiunali di na cullina, unni apprima d’iddu c’era n’antica acròpuli. Nta diversi zoni dû munumentu foru pirò attruvati àutri resti architittònichi ca risàlunu a almenu dui piriudi prima dû tiatru rumanu ; ppi chissu, si penza ca prubbabirmenti lu tiatru rumanu vinni custruitu sùpira nu tiatru grecu d’etati clàssica e a n’àutru cchiù di prima, di l’èbbica ellinìstica.
Oggi stu maistusu fabbricatu è misu ntô centru stòricu dâ citati, ammiscatu e quasi ammucciatu di li fabbricati dû setticentu e ottucentu; si pò visitari sulu nu pezzu e ppi jìrici cci si trasi dâ via Vittoriu Manueli.
La custruzzioni, fatta tutta ‘n petra làvica, havi nu diàmitru di quarchi 104 metri e ci trasèvanu nun cchiù picca di 7.000 spittaturi. La cavea, unni ci jèva lu pùbbricu, è fatta na parti di blocchi di petra carcària e na parti cu cimentu, e è spartuta nta 9 cunei. Pi li pirsunaggi llustri, c’eranu arrisirvati posti ntê fila nfiriuri dâ cavea, dicurati e ricuperti cu lastri di màrmura. Lu postu ppi l’urchestra, avìa un diàmitru di 24 metri e era chî pavimenti di màrmuru .

Li scavi e li ritruvamenti cancia

Li primi scavi archiològgichi foru fatti ntô XVIII sèc., pi vuliri dû prìncipi di Biscari, unni foru attruvati, tra l’àutri cosi, scrizzioni, dicurazzioni di màrmuru e pizzuda di stàtuli (ca foru misi ntô Museu cìvicu). Àutri scavi foru fatti dô 1980 nzinu ô 2000 e nta ss’uccasioni s’attruvaru parti dâ cità di prima dû tirrimotu dô 1693: casi, strati lastricati, curtigghi ca avìanu stati fabbricati sùpira lu tiatru.

Odeon cancia

Attàgghiu ô Tiatru rumanu, ô ciancu ovist, s’attrova l’Odeon, na nica custruzzioni fatta tra lu I e lu II sèc. d.C. ; chistu è urientatu ntô stissu modu di comu è misu lu Tiatru granni, e zoè ammeri chidda ca è oggi la via Vittoriu Manueli, pirò pusizziunatu cchìu nta l'àutu, sùpira la cullina di “Muntivèrgini”, unni a l’èbbica c’era l’acròpuli di Catania. La custruzzione "a menzu cìrculu" (emiciclus), vinni fatta quasi tutta câ petra làvica, mentri lu postu pi l’urchestra, era tuttu cû pavimentu di màrmuru. Ortri ô màrmuru foru usati, comu pô tiatru, macari madduni, ca, misi nzemi â petra làvica, ci dàvanu a lu fabbricatu l’effettu crumàticu carattirìsticu dê munumenti catanisi.

Ntâ custruzzioni, ca ‘n latinu pigghiava lu nomu di “teatrum tectum” ci capèvanu 1500 pirsuni e ci si facèvanu spittàculi di danzi, mùsica e di uratòria.
La prisenza ntô stissu locu dû Tiatru nzemi a l’Odeon, s’attrova macari nta àutri cità grechi e rumani e la diffirenza ca c’è tra li dui fabbricati e ca l’Odeon era cummigghiatu, mentri ca lu Tiatru era a l’apertu.

Termi Achilliani cancia

 
Curridoiu, aoggi ntô suttasolu, pi tràsisi ntâ prima càmmira dê Termi

Li Termi Achilliani di Catania s’attròvanu ntô suttasolu dâ chiazza ô Domu e ci si trasi di na scalidda, misa a manu ritta dâ facciata dâ Cattitrali di Sant’Ajta.
Lu nomu di Termi Achilliani ("AI THERMAI AI AKILLIANAI" nta l’epìgrafi c'attruvaru e ca ora è misa pi mustra ô pùbbricu ntô museu cìvicu dô Casteddu Ursinu di Catania) veni di na stàtula di Achilli ca a l’èbbica era prisenti ntê termi.
La mpurtanza di sti termi è ca sarva ancora sani li granni strutturi dê diversi ambienti e tra chissi na granni càmmira di 12 metri pi 13, cô tettu a volta tinutu di quattru pilastri; sta càmmira è cumunicanti ntô latu ovist cu àutri tri stanzi rittanculari cchiù nichi, e chisti sunu cullicati ancora cu nn'àutri dui . Sti càmmiri, partennu di sutta â Cattitrali di Sant’Ajta, camìnanu ntô suttasolu nzinu â funtana dô liafanti.

A l’èbbica li pavimenti èranu di màrmuru e ntê pareti c’eranu mmàggini di picciutteddi màsculi e fìmmini, armali e gràppuli di racina, fatti tutti cu stucchi e affrischi, ca oggi, purtroppo, lu tempu bi bona parti scancillau. Arcuni studiusi dìciunu ca stu granni fabbricatu, custruitu vicinu ô mari e ca nta l'etati rumana era unu dê cchiù mpurtanti bagni pùbbrici di Catania, vinni fattu tra lu I e lu II sèculu d.C. e funzionàva ancora ntô 434 d.C., quannu ci vinni misa na scritta ‘n grecu ca nn’attistava la ristrutturazioni. L’acqua nicissària pi li termi, era data di l’ Amenanu, ca scurri sutta â chiazza ô Domu e va a finiri ancora aoggi na parti intra li termi e n’àutra parti ntâ funtana di l’acqua a linzolu”; st’acqua intra li vaschi , vinìa quadiata cu granni stufi a ligna misi sutta lu pavimentu.
Si penza ca li termi vìnniru cummigghiati dâ culata làvica dû 1169; appoi, pi vuliri dû prìncipi Gnazziu Bìscari, ca era n’appassiunatu di archiologgìa, ariturnaru â luci dopu lu trimotu dô 1693.

Foru rumanu cancia

 
Porta di ṭraṡuta pir lu Foru a lu nummìru 17 di la chiazza di San Pantalìuni

Lu Foru rumanu di Catania è nu situ archiologgicu chi s'attrova nti lu cuṛtigghiu di San Pantalìuni di Catania unni arrestunu li sò ṛuvini.

Şṭruttura cancia

 
'Nteṛnu di l'antìchi magazzina. Si vidi macari lu muru in opus quadratum ca s'affaccia ni 'nu cuṛtigghieḍḍu
 
Lu ṛestu di 'na culunnùzza 'n peṭra lavica, a ôra è 'na çiurera di chiḍḍi ca aḃìtanu ni li casi cusṭrujuti ni lu foru

Lu Foru si prisintava cu' diversi sṭruttura ca' erunu misi a circunnari 'na ṝanni arìa cinṭrali ca custituìva la chiazza propriamenti inḋicata. Chisti appunu aggh'esseri forsi magazzina o niğuozij. Lurenzu Bolanu dicìa ni lu Cincuçentu ca esisteûnu ottu stanzi cummigghiati a vôrta a meridiuni e auṭri quaṭṭru a sittinṭriuni[1] (forsi si pirderu 'sti urtimi cu' la criaziuni dô Corsu, a oggi la via Vittoriu Emanueli Sicunnu). Lu Bolanu parra macari di un'ala a ponenti disṭruggiuta a li so' tempi[2].

Ê tempa dû principi Ignaziu Paturnò Castiddu lu chianu di teṛṛa hava gghiessiri già attummulatu, 'mbeci lu sicunnu chianu (cincu meṭra chiù aûtu) hava addivintatu aḃitaziùni pir li populani e li lati s'aṛṛiducenu a dui solamenti (chiḍḍi di miridiuni e chiḍḍi di livanti) unġiuti ad anǧulu ṛettu[3].

Adolf Holm arricoṛda ca' ci foru a li so' tempi setti stanzi a livanti e ṭri a miridiuni e ca chisti foru appiḍḍati "grotte di S. Pantaleo (...) per metà interrate e ridotte a povere abitazioni" ("ṝutti di S. Pantaliuni... pâ mità attummulati e arriduciuti a poviri aḃitaziùna")[4]. Lu Liburtini, ni la nuta allu testu di l'Holm, fa prisenti comu li ottu ambienta a miridiuni cuntinuunu a gghiessirici, 'mbeci li şṭruttura a livanti foru cançiati ni li tempi antichi a fari 'nu curridoru unicu. La facciàta era lonğa 45 meṭra. Li şṭruttura arricanisciuti da lo Liburtini foru chiḍḍe di lu chianu 'ntiṛṛatu, menṭri cincu meṭra chiù supra arristaunu li ṛuderi di lu sicunnu chianu, forsi chiḍḍi discrivuti di Holm[5].

'Nzinu aôggi di lu foru aṛṛistaru sulamenti 'na para di ambienta cumunicanti ṭra di iḍḍi ca si ponu visitari. Si vidunu 'na para di 'nğressa aṛchiṭravati suṛmuntati di 'na ṝapittura ad arcu, assai sìmili ni lu aspettu alli magazzina di lu Foru Ṭraianeu, e macari auṭri porti cu' l'arcu semplici. Di la şṭruttura si ponu avvidiri li ṛesta di 'nu muru ni opus reticulatum appaṛtinenti a unu di li magazzina, ca s'affaccia ni 'nu cuṛtìgghiu nicu.

Baṡilica cancia

 
Li culunna di la chiazza Mazzini, ca venunu di la Baṡilica

Assai vicinu è lu cunventu di S. Aûstinu, ca' macari teni paṛti di la şṭruttura, forsi fu 'na baṡilica, e zoè 'nu ṝossu muru supra cui s'appuggiava l'edifiċiu ṛeligiòsu e ṭrentaḍui colonni ca pozza foru pusati ni l'anticu Plano San Philippo (c'auora è appiḍḍata chiàzza Mazzini)[6]. Di ccà venunu macari lu toṛsu culussali di 'mpèraturi ĝiuliu-claudiu e 'nu laşṭricatu ni carcari 'na vôta ammusṭrati a lu Museu Biscari[7], menṭre auora s'aṭṭrova ni lu Castiddu Ursinu.

Noti cancia

  1. Lu branu fu arripurtatu di Peṭru Carrera, ni Delle memorie historiche della città di Catania, Catania 1639, II vol. pp. 105-106.
  2. Addifatti ci si po' leggiri: quadrangulares [scil. camarae] extant ex occidente dirutae. Cfr. Peṭru Carrera, cit., p. 105. Lu Bolanu pinzava ca era 'nu 'mpiantu tiṛmali, vistu ca l'arìa fu assuggittata ad allagamenta di cuntinuu. La şṭruttura si pinzava ca era zò 'nzinu a quannu lu Biscari, ni lu Settiçentu l'arricaniscìu comu foru; cfr. Ignaziu Paturnò principi di Biscari, Viaggio per tutte le antichita della Sicilia, terźa idiziuni - postuma - Palermo 1817, p. 32.
  3. Ignaziu Paturnò, cit., pp. 32-33.
  4. A. Holm, Catania Antica, ṭraduziuni e noti di G. Liburtini, Catania 1925, pp. 48-50.
  5. G. Liburtini in A. Holm, cit., pp. 48-49, sicunna nuta.
  6. I. Paturnò, cit., p. 33.
  7. A. Holm, cit. pp. 49-50.

Biḃliùgṛafìa cancia

  • Pietro Carrera, Delle memorie historiche della città di Catania, Catania 1639.
  • Ignazio Paturnò Castello principe di Biscari, Viaggio per tutte le antichita della Sicilia, terza edizione - postuma - Palermo 1817.
  • Adolf Holm, Catania Antica, traduzione e note di G. Libertini, Catania 1925.


Siti archiològgichi di Catania
 

Antichità di Catania; Foru rumanu; Anfitiatru rumanu di Catania; Tiatru rumanu di Catania; Odeon; Termi di Catania; Termi Achilliani; Termi di lu ndirizzu; Pantiùni; Petra do' Malucunsigghiu;



Siti archiològgichi dâ Sicilia
 

Adranon (Adranu)  • Akragas (Girgenti) • Akrai (Palazzolu Acrèidi) • Akrillai • Antichità di Catania • Casmeni • Castellucciu • Catacummi di Sarausa • Cava d'Ispica • Cefalù • Centuripe • Culli Maduri • Cullina di Sant’Ippòlitu • Eloru • Eraclea Minoa • Imera • Kamarina  • Marsala • Megara Hyblaea • Morgantina • Mozzia • Munti Adranuni • Notu Antica • Pantalica • Parcu Archiòloggicu dâ Neapolis • Sammuca Zabut. • Seggesta • Silinunti • Thapsos • Ustica • Villa Rumana dû Casali (Chiazza) • Villa Rumana di Castruriali • Villa rumana dû Tellaru • Voscu Littòriu-Ampòriu arcàicu-Gela