L'Alittrochìmica è dda parti dâ chìmica ca studia la criazzioni d'enirgìa alèttrica tràmiti li cumposti chimichi. Nu sistema alittrochìmicu è 'n ginirali fattu di na succissioni di fasi di cui armenu dui sù cunnuttura di prima speci e una o cchiù sù cunnuttura di secunna speci. Sta succissioni si chiama macari "catina galvanica". Di sòlitu li sistemi alittrochìmici sù fatti di dui mitalli (alìttrodi) ammugghiati intra na suluzzioni alittrolìtica (alittrolito). Lu passaggiu dâ currenti alèttrica intra un sistema alittrochìmico pròvuca a l'alìttrodi riazzioni alittrochìmichi unni l'elettroni fannu di riaggenti (a lu càtodu) o di prudotti (a l'ànodu). Tràmiti li liggi di Faraday a stichiumitrìa dî riazzioni alittrochìmichi ìnnica câ quantità d'alittricità usata pi trsfurmari 1 grammuequivalenti d'un riaggenti è di 96487 Coulomb. Li sistemi alittrochìmichi si ponnu spàrtiri ìn giniratura (pili e accumulatura) quannu traspùrmanu l'enirgìa chìmica 'n alèttrica e alittrolizzatura o celli quannu traspùrmanu l'energìa alèttrica 'n chìmica.