Artiodactyla
Èbbica dû fòssili: Eocene - Ricenti

Classificazzioni scintìfica
Regnu:Animalia
Filu:Chordata
Classi:Mammalia
Nfraclassi:Eutheria
Supraòrdini:Laurasiatheria
Òrdini:Artiodactyla*
Owen, 1848
Famigghi
Antilocapridae
Bovidae
Camelidae
Cervidae
Giraffidae
Hippopotamidae
Moschidae
Suidae
Tayassuidae
Tragulidae
Leptochoeridae
Dichobunidae
Cebochoeridae
Entelodontidae
Anoplotheriidae
Anthracotheriidae
Cainotheriidae
Agriochoeridae
Merycoidodontidae
Leptomerycidae
Protoceratidae
Oromerycidae
Xiphodontidae
Amphimerycidae
Helohyidae
Gelocidae
Dromomerycidae
Raoellidae
Choeropotamidae
Sanitheriidae
Climacoceratidae
Palaeomerycidae

Artiodactyla (Owen 1848), è n'òrdini di Mammìfiri Euteri assai china di speci, tutti distinti pi caminari supra ô terzu e ô quartu jitu. Nta st'òrdini si tròvanu porci, pupòtami, camiḍḍi, cerbi, giarraffi, voi, crapi e pècuri.

Artiodactyla veni dû grecu: ἄρτιος, ártios "pariggiu" and δάκτυλος, dáktylos "jìditu", adunca jìdita pariggi, ô cuntrariu di Perissodactyla, ca sunnu "jìdita spariggi".

Storia evulutiva

cancia

Studi muleculari e truvatini fòssili fìciru capiri ca l'òrdini Cetacea è mparintatu strittu cu Artiodactyla, tantu ca purtau i scinziati a criari a cladi nova di Cetartiodactyla, ca junci nzèmmula sti du' gruppa. I parenti cchiù stritti di Cetacea sunnu i pupòtami.

Cci su' 332 speci, spartuti nta 132 gènira e 22 famigghi.

Classificazzioni

cancia

A classificazzioni cchiù lesta chista è accamora:

Ordine Artiodactyla/Cetartiodactyla

Filugginìa

cancia
Artiodactyla

Tylopoda  

Artiofabula

Suina  

Cetruminantia
Ruminantia

Tragulidae  

Pecora  

Cetancodonta

Hippopotamidae  

Cetacea  

(o Whippomorpha)

Anatumìa

cancia
 
Camelus dromedarius fìmmina cû picciriḍḍu

Artiodactyla è n'òrdini assai adattàbili e si ponnu truvari nta tutti i banni e l'habitat, dî muntagni ô disertu (nun cunzidirannu i Cetacea). A liveḍḍu di struttura fìsica, càncianu assai puru, ma sunnu tutti armali assai risistenti e adatti â cursa. Certi speci si ponnu arrampicari ntê timpi dî muntagni senza sciḍḍicari.

Grannizzi

cancia

L'armali prisenti nta st'òrdini ponnu èssiri nichi nichi comu a Tragulus javanicus, ca pisa ô màssimu 2,6 kg, nzinu ê tunnillati dû pupòtamu o di certi Bovidae, pi chiḍḍi tirrestri, ma cunzidirannu i Cetacea, allura nzinu ê 130 t di Balaenoptera musculus.

Testa e curnami

cancia
 
Cervus elaphus màsculu

Assai speci ànnu corna ntâ testa. I corna di certi speci càdinu na vota all'annu e appoi crìscinu arrè, comu ntê Cervidae. Autri sunnu strutturi ussigni, comu ntê Giraffidae.

Dintami

cancia
 
Moschus moschiferus màsculu, unni si vìdinu i scagghiuna longhi

I denti sunnu tutti adattati a na dieta viggitali, puru si càncianu a sicunna dû tipu di chianta unni sunnu cchiù assai spicializzati. Certi speci ànnu scagghiuna longhi ma nun sunnu usati pi cacciari.


Sistema diggistivu

cancia

Abbestra di Suidae, tutti l'Artiodactyla ànnu un sistema cumplessu, fattu di stòmmaci cu cchiù càmmari.

Rapporti cu l'omu

cancia

Certi speci foru aḍḍivati nzinu dî tèmpura antichi e foru dicisivi pâ crìscita civili umana. Sti speci ànnu statu usati pi manciari, pâ lana e a piḍḍami 'n ginirali, pû carriju e u travagghiu. Autri speci, mmeci, ca nun foru aḍḍivati, arrisùrtanu amminazzati di scumpàriri.


L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi
Australosphenida: Monotremata

Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia

Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primates · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea