Carditu (artìculu 'n calabrisi)

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabbrisi di Carditu (RC), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Carditu (RC).



Carditu
File:Cardeto -Stemma.png
Nomu ufficiali: Cardeto
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Riggiu Calabbria (RC)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 36 km²
Abbitanti: 2.104
Dinzitati: 58,4 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Bagaladi, Riggiu Calabbria, Roccaforte
CAP: 89060
Prifissu telefònicu: 0965
Situ ufficiali:


Carditu è nu cumuni i 2.104 abbitanti dâ pruvincia di Riggiu Calabbria situatu 'nta sponda destra da chjiumara du Sant'Agata e ndavi na caratteristica struttura a gradinata. L' origini i stu paisi i l'Asprumunti, chi pigghia u nomi da pianta du cardu(lat."carditum" luogo di cardi), s'anna cercari tra u 900 e u 1000. 'Nta du periodo, infatti, sutta all'imperatori Basilio I, nominaru a sede vescovile i Riggiu a "Metropoli dei possessi bizantini dell'Italia meridionale" e cusi diventau u cori da cresia grecanica meridionale, aundi venivinu in continuazioni monaci basiliani, chi probabilmenti si fermaru a Mallemace (aundi ficiru a cresia i S. Maria di Trapezomata)e a Batia (aundi ficiri a cresia i S Nicola di Focolica. Natra ipotesi è chida chi, intornu all'annu 1000, a genti, mi si ripara e mi si difendi i l'arabi, costruiru castedi, chiamati motte, tra le quali ricordamu a vicina Motta S.Agata i cui Carditu fu casali nfina o 1800. (Da qui l'odierna divisione del paese in "Sopra Casale" e "Sotto Casale"). Probabilmenti furu l'agatini stessi chi, mi cerchinu nu locu chiu sicuru, si spostaru nfina a Carditu.

U dialettu Cardolu cancia

U dialettu cardolu esti a lingua parrata nto paisi. Ndavi svariati variazioni du dialettu cardolu (es. Ambelotu, Pantanoto, Mannareddotu, Carditanu). Comunqui a maggior parti di paroli sunnu d'origini greca e a Carditu nfina o 1920 si parrava ancora u grecanicu.


U Gruppu Folkloristicu cancia

Nto paisi nc'esti nu gruppu folkloristicu chi manteni vivi i tradizioni e i leva girandu puru all'estiru. U gruppu "ASPRUMUNTI" i Carditu, infatti, esti unu di chiu vecchi gruppi da Calabria. Nto 1928, l'attuali presidenti onorario, Sig. Micu Barba FEDELE, ballau davanti o re Umberto di Savoia, chi restau ncantesimatu i comu ballava ddu figghiolu. U gruppu cumpariu puru nda cacchi film i l'anni cinquanta, coue: "Patto con il diavolo", "Il brigante di Tocca Lupo" e "Carne inquieta". Urtimamenti vincia dui anni a fila (1999-2000) u "Festival Internazionale del Folklore" a Mattinata i Foggia. Ma a casa speciali du gruppu "ASPRUMUNTI" si vidi nto ballu ballo: a "Ballata Cardoleda" ricorda antichi memori da civilta' MAGNO GRECA, ancora presente nta l'area grecanica i l'entroterra apromontano. A "Cardoleda" ndavi origini grechi. Oji, quandu si vidi ballari u gruppu si poti vidiri comu tutti i ballerini sentinu u sonu a modu soie ballunu a modu soi. Oji u gruppu è furmatu i giuvani Cardoli chi si sentinu mi portinu avanti a tradizioni chi nci dassaru i so patri e i so nonni.

  Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.