Chìmica farmacèutica

La chìmica farmacèutica è na vranca dâ chìmica ca studìa la sìntisi dê sustanzi ca hannu usu terapèuticu e diagnòsticu, discrivennuni:

Li sustanzi ca hannu stu utilizzu vènunu chiamati fàrmaci. Nnô casu ca l'utilizzu tirapèuticu nun è canusciutu, oppuru si nni canusci sulu na parti, si parra di sustanza biulogicamenti attiva.

Chista scienza nasci dâ midicìna pupulari, zoè l'usu di priparati ca non si sapìa di chi èranu fatti, pirò ca avèvanu effettu curativu.
Nta l'Ottucentu pirò accuminzau a affimmàrisi, picchì si stava sviluppannu sempri cchiù a chìmica urgànica; lu boom nnustriali e ecunòmicu di ssu sèculu signàu la nàscita di li primi nnùstrii farmacèutichi, comu la "Bayer" ntâ Girmània.
Lu sviluppu dâ chìmica cumminatòria pirmetti comu ora nu putinziamentu dâ sìntisi nnustriali rubbottizzata sfruttannu librarìi cumpiutirizzati e li simulazzioni.

Nta sti sèculi, s'hanu pircurrutu diveesi srati p'arrivari a sintitizzari novi fàrmaci nicissari pì cummàttiri suprattuttu li malatìi murtali pi l'omu.
Li cchiù mpurtanti strati sù:

  • isulamentu di sustanzi naturali cu attivitati biuloggica e succissiva semi-sìntisi e sìntisi;
  • studi di li miccanismi ca pòrtunu a la nsurgenza dî malatìi;
  • sìntisi di prufàrmachi;
  • stùdiu di li diveesi mitabbuliti di nu fàrmacu;
  • ricerca di sustanzi antagunisti e antimitabbuliti.

Li fàrmaci cumprènnunu tutti li mulèculi usati pi curari o diagnusticari malattìi nta l'èssiri umani e si spartunu a secunna dû sò situ d'azzioni.

Asìstunu, pirò, macari àutri fàrmaci ca non hannu nn birsàgghiu spicìficu:

Noltri, s'hà ricurdari macari li fàrmaci usati pì curari malatìi diffusi sulu 'n arcuni àrii di lu munnu:

Tutti sti catigurìi di fàrmaci cu lu passari dô tempu s'arricchìsciunu di novi scuperti, ca a voti purtaru a smintiri li risurtati pricidenti.