Asìstinu vari tipi di jòcura dâ dama, tutti abbastanti diffirenti, chiddu talianu è lu cchiù anticu e acchiana cu chiddu ngrisi a lu XV sèculu, ma quarchidunu la faci acchianari ô XII-XIII sèculu

Dama

Riulamentu e scopu dû jocu cancia

Lu jocu si svorci supra na damera quatrata d’ottu caseddi pi latu, quattru janchi e quattru nìuri. Li jucatura sunnu dui, unu havi 12 pidini janchi e l'àutru 12 nìuri ca sistema supra li caseddi nìuri ‘n pusizzioni contrapposti dâ scacchera. Nnanzituttu li pidini ponnu avanzari ma nun jiri arreri e si mòvinu sulu ntê caseddi nìuri, ‘n diacunali. Li pidini di l'abbirsariu ponnu èssiri manciati sulu ‘n diacunali, si ponnu manciari cchiù pidini â vota, abbasta ca cc’è na casedda tra li pidini a manciari. Quannu na pidina agghica dâ parti upposta dâ scacchera,(basi dû jancu o dû nìuru) addiventa na Dama (dui pidini sovrapposti) ca nun pò èssiri manciata dî pidini ma pò manciàrili, e pò mòvirisi sia ‘n avanti ca n’arreri, sempri ‘n diacunali.
La Dama a stu puntu nun pò addivintari cchiù putenti di accussì, puru siddu ripassa supra la casedda ca la trasfurmau.
Ntô jocu dâ dama qualora nu jucaturi è ‘n gradu di manciari na pidina abbirsaria è ubbrigatu a fàcirilu. Qualora li pussibbilitati di manciari sunnu cchiù d'una l'òrdini di sèquiri è lu siquenti:
- nùmmaru maiuri di pidini abbirsarii (ndipinnintimenti di lu tipu, dami o pidini sìmplici)
- maiuri nùmmaru di dami
- "pircursu" unni si mancia prima na dama

Ntô casu li pussibbilitati sunnu "pari" videmma dopppu l'applicazzioni dî criteri di cui susù si lassa la facultati di scigghiuta ô jucaturi.

Lu jucaturi c’arresta senza pezzi supra la damera o c’havi li sô pezzi ntâ mpussibbilitati di mòviri havi pirdutu.

Chidda discritta, ditta Dama Taliana, è però sulu una dî tantìssimi virsioni diffusi ntô munnu. Tra chisti cc'è a assignalari la Dama Ngrisa, la Dama Ntirnazziunali e lu DamHex, nova virsioni di dama pi 3 jucatura.

Funti cancia

La funti di st'artìculu è Uichipidia Taliana:

http://it.wikipedia.org/wiki/Dama