Discussioni:Triesti

Ciau Turiddu - mi pari ca «secunna» (senza accentu) è giusta. La catiguria «cità custeri» asisti già pi tantu tempu. La palora «cità» è accittàbbili (puru siddu nuiàtri dui prifiremu «citati»). Ma siddu voi canciari sta catigurìa, è megghiu canciari tutti l'asempî unni s'attrova ô stissu tempu mmeci di lassari unu sì e unu no. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:28, 25 Marzu 2006 (UTC)


      • Ciau Pippu,

Di fattu, vitti cchiù voti la palora "secunnu" o "secunna" (ca mi parìa èssiri "sècunnu" o "sècunna") usata di vuàutri (p'asempiu ntâ vostra frasi "Lu cuntinutu è utilizzabbili secunnu la GNU Free Documentation License") e ju cridì ca fussi bona. Ma ora m'addugnu ca di fattu vuàutri vulìavu dìciri "secùnnu" e "secùnna" e vi spiu: pirchì minchia cunzirbamu sta "e" ca nun è accintata siddu jà asìstinu 'n Sicilia li palori "sicùnnu" e "sicùnna"?

Google l'ammustra bonu:

[sicunna]

[sicunnu]


Puru Linguasiciliana.org usa "sicùnnu":

http://www.linguasiciliana.org/tradizioni_file/anscitadiletna.htm

Chi nni penzi?

Salutamu

Turiddu

    • Lu nostru cumpenniu stilìsticu dici chistu:

Sarvu di quarchi eccizzioni (p'asempiu: ô principu di na parola e certi paroli muterni), la “e” e la “o” s'attròvanu supratuttu accintati, masinnò, si usa la "i" e la "u", p'asempiu: cumpènniu (no compènniu), cumunità (no comunità), culligamènti, sustituzziòni, cunziddiràri, ecc.

Nta "secùnnu" la "e" (ca nun è accintata) nun s'attrova ô principiu. E, mancu la palora "secùnnu" è muterna pirchì jà asistìa 'n latinu ("secundus").

Turiddu

  • Ciau Turiddu - è veru ca s'attrova «sicunnu» ogni tantu, ca puru ju haiu usatu sta forma quarchi vota e ca rapprisenta la forma ca cci aspittàssimu nurmalmenti, ma è puru veru ca tanti di l'asempî c'attruvasti, certi nun sunnu siciliani (ma sardi) e ca forsi chiddi c'attruvasti nun riflèttanu la situazzioni attuali. P'asempiu, Piccittu, Camilleri e Bonner pòrtanu tutti quanti «secunnu» (ma Piccittu l'ammustra puru «sicunnu» comu na forma assai lucalizzata). Dunca, quarchi tempu fa ju cunchiudìi ca «secunnu» si tratta di na ccizzioni e ora la usu sempri. Pi sicuru rapprisenta la forma ca si vidi cchiù spissu e criu ca è cchiù pan-siciliana. Chi dici lu tò vucabbulariu? Tuttavia, sugnu cuntentu a sintiri dî toi ricerchi, picchì ricanusciu ca si tratta di na forma anticchia strana. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:20, 25 Marzu 2006 (UTC)
    • Ciau lu mê dizziunariu mi duna macari "secùnnu" ma ntô stissu libbru si pò attruvari formi sbagghiati comu "generùsu" e àutri minchiati comu "affezziòni", "americànu", "assabenerìca", "assolutamènti", assoluzziòni", "bersaglièri", "buccerìa", "caloffiràra", "capudòpera", "celèsti", "cocciulàru", "colonnètta", "commudità", "comodìnu", "democrazzìa", "disoccupàtu", "disonèstu", "disonùri", "documèntu", ecc.

Tutti sti palori mi dùnanu gana di vummicari pirchì mi pàrinu cchiù "dialettu sicilianu" di "lingua siciliana".

Ju prifirìa scrìviri:

"ginirùsu","affizziòni", "miricànu", "assabbinirìca", "assulutamènti", assuluzziòni", "birsagghièri", "vuccirìa", "caluffiràra", "capudòpira", "cilèsti", "cucciulàru", "culunnètta", "cummudità", "cumudìnu", "dimucrazzìa", "disuccupàtu" o "disaccupatu", "disunèstu", "disunùri" o "disanùri", "ducumèntu", ecc.

Chi nni penzi Pippu?

Turiddu

pi quantu riguarda st'autri palori, sugnu d'accordu cu tia. Haiu vistu autri vucabbularî muderni e nichi chi fannu propiu accussì, e ju criu ca sunnu sbagghiati videmma. Ju dicissi ca n'ammùstranu chiutostu lu talianu riggiunali. Ma Piccittu e Bonner sunnu diversi ancura, e quannu ammùstranu la stissa palora comu «secunnu», criu ca avìssiru a aviri na raciuni bona. Pi chissu, prifirisciu assicutarili. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 13:03, 25 Marzu 2006 (UTC)
Ritorna alla pagina "Triesti".