Discussioni:Vizzini

.

Vizzini cancia

VIZZINI Vizzini

http://www.linguasiciliana.org/toponomastica_file/pruvincia%20ct.doc


Pista la testa ri lu Vizzinisi. VIZZINI, LICODIA EUBEA (CT). Vizzini va chiancennu strati strati Pri li latri ca sunnu a Licuddia.

http://librarsi.comune.palermo.it/pitre/file/011/159/173/173.html



Trimestrale di Poesia Arte e Cultura dell'Accademia Internazionale ...Vizzini di Mario Cavallo

La cosa ca nun puozzu mai scurdari l’ultima vota ca lassai Vizzini: pianu pianu u suli visti spuntari ‘n mienzu fruschia, darrieri Lintini. Lientu lientu scinnia da Cansiria, Passanitieddu e duoppu Francufonti ... Quant’era beddu u suli dda matina stava pittannu u mari tuttu d’oru, mentri passavu sutt’a Taurmina sta crozza ca va cchiù di nu trisoru. Currennu eru juntu a Letojanni u suli cchiù va e cchiù sbrannia m’abbagghia....Fermiti, resta ccà, n’atra jurnata, curchiti luongu luongu nna ssà rina, ripositi e pui fatti na furriata ppi Acitrizza, Giarri e Taurmina. Acchiana a Munti Tauru a viriri u tiatru Grecu scavatu ‘n funnu a na roccia, accussi a tutti puoi diri c’ai vistu u prosceniu meggiu du munnu. Dda ssupra goditi st’azzurru mari ca duci duci accarizza la rina, mentri u cielu turchinu fa stagghiari u Muncipieddu ccu la nivi ‘ncima ca zittu, calmu e sulu stà a fumari mentri Vulcanu cu la so fucina sciuscia lu luci ppi fallu svampari intra a muntagna ch’a la pansa cina di lava e fora la fa trabuccari».

Scinniennu l’acqua fa qualchi laghettu, qualchi sautu prima i Francavilla nna li niuri petri di basaltu ppi lu cuntrastu di luntanu brilla. La vallata è china d’oleandri, di luntanu si senti la friscura, a dritta e manca ci su’ rotodentri ca fannu ummira all’antichi mura di Naxos, fatta di primi Greci ca ccà vinniru a colonizzari

http://convivio.altervista.org/archivio/convivio7.pdf

Cummentu cancia

Vizzini èni 'n paisi rill'Iblei. L'uriggini ri Vizzini èni assai antica; 'u tistimonia 'a prisenza ri nummirusi rutti trugluditichi unni pirò nun hana statu fatti studi apprufunniti ri putiri fari iputisi pricisi. Nutizzi pricisi si hanu a partiri rill'ità ro bronzu. Ri stu piriudu Ippolito Cafici rinviniu, na cuntrata Tri Canali, nu ripustigghiu ca oggi èni visitabili ò Musiu Paolo Orsi ri Siraùsa. Secunnu cocche sturiusu, Vizzini fussa 'a vecchia Bidi ri cu' parrunu Tucididi, Ciciruni e Pliniu. 'U nomu divinissa ro grecu Bedis, appoi addivinutu Bidi o Bidini nill'epuca rumana, canciatu in Bizini rill'aribi, appoi cò tempu addivintau Vizini, comu 'u chiamaunu ormai chiddi ro postu. Na 'mpurtanti funti storica, chidda di Tucìdidi, ni dicia ca un certu Feace vinna mannatu na Sicilia di l'atinisi comu ambasciaturi pì procurari, ne' culonii ionichi, alliati a favuri de' Leontinisi pà verra ca chisti ficiunu contru a Sarausa nò V seculu a.C. Lu fattu ca Vizzini rispunniu a ddù appellu è na cunferma (oltri i reperta archiulogici rinvinuti ni l'èpuca greca) nun sulu esistia prima du V seculu a.C., ma ca macari avia arraggiungiutu nu sviluppu tali di pussidiri na milizia accussì mpurtanti di fari anteressari Ateni. A città, doppu ca i greci e i rumani (di cui si hanu picca nutizzi), fu adduminata de' Bizantini e appui di l'àribbi. Lu ranni giografu àribbu Al Idrisi 'a discriva comu na città ca "è sittata supra un monti, hapi campa di semininaggiuni e nu bonu tirrenu". Doppu 'a duminazioni àribba, si hapi nutizzia ca nò 1105 Achinos de Bizinos 'nstaurau la sò corti e ca nò 1177 lu conti Robertu de Bizino fiùra fra li testimoni de' nozzi du re nurmannu Guglielmu II ccù Giuvanna di 'Nghilterra. E' ni stu piriudu ca vena a furmarisi, attuornu ò Casteddu (c'addivintirrà carceri ni l'ità burbonica), lu primu nucliu da' città, circunnatu de' mura. E' sempri ni stu piriudu, no' 1224, ca secunnu 'a tradizioni Sant'Antoniu di Paduva fundau lu Cunventu di l'Annunziata. 'A città canusciu nu momentu 'mpurtanti dda sò storia quannu, nò 1252, Curradu IV di Svezia ci resa lu privilegiu di "pirpitua dimanialità", 'mpegnannusi a nun la dari cchiù comu barunia o fiudu. E macari quannu, pì 6 voti, fu data a nu fiudatatiu, arrinisciu sempri a libbirarisi. Nò 1282 'a città participau a Rivulta de' Vespri. Doppu 'a paci di Caltabillotta (1302), essennu passata sutta ò duminiu de' l'aragunisi, vinna pigghita di' Manfredi Alagona e dò baruni di' Licudia Ughettu Santapau, nunustanti fussa assignata a "Cammira Rigginali", 'stitujuta di' Federicu III nò 1361. Sulu nò 1403, doppu 'a ricustituzioni ddà "Cammira Rigginali" a favuri di Bianca di Navarra, Vizzini s'arripigghiau la libbirtà. Ne' primi anna dò XV seculu, 'a città modificau 'a sò struttura urbanistica 'ngrannennusi oltri li mura medivali, suprattuttu versu orienti, na' cuddina dù Calvariu, truvannu tri assi principala d'ispansioni ca currispunnunu 'e 'ttuali Via Roma, Via Vittoriu Emmanueli e Via San Giuvanni. Nò 1536, doppu l'avvintu di' Carlu d'Asburgu, 'a città tonna ni un piriudu unni, sia pì arginari l'insidii sempri apprisenti ne' baruna vicinu, sia pì aggrazziarisi lu guvernu, accumincia ad accattarisi a caru prezzu na manciata di' privileggia e titula onurari, comu chiddu appuntu di "Pirpitua Dimanialità", "Meru e Mistu Imperu", "Citta' fidilissima", oltri 'a pussibbilità di eleggiri 'n veru e propriu Cunsigghiu Municipali. Vizzini finu a prima mità dù Seicentu happi na cuntinua ispansioni, finu ad aviri oltri 16.000 abbitanti (cchiù assai do doppiu di l'attuali 7.000). Macari c'avia addivintatu un centru cchiù ca influenti ntà Sicilia, nun anterrumpiu mai la sò cumplicata storia ca la viria sempri in lotta cu cocche fiudatariu ca ni rivinnicava i diritti di pussidimentu. Accussì fu nò 1648, quannu fu data comu fiudu ò genuvisi Nicolò Squittini. Sulu appena trint'anni doppu, nò 1679, grazzi a Don Giuvanni Caffarelli arrinisciu, comu avia succiurutu autri voti, a ripigghiarisi la libbirtà. Nò 1693 macari Vizzini subbiu li catastrofici cunsiguenzi dù trimennu tirrimotu ca divastau assai paisi na Val di Notu. Mossuru quasi 2.500 pirsuni, sulu 400 pò cidimentu da Cupula da Matrici, mentri prijauvunu propiu pì scongiurarisi di lu piriculu dù tirrimotu doppu ca avia datu nu avvirtimentu, ccù cocche scossa di cchiù picca putenza, a malapena dù jorni prima di chidda fatali. Pì tuttu lu seculu XVIII Vizzini happa li stissi sorti di quasi tutti li paisi da' Sicilia, subennu li diversi prisenzi ca siguenu ni la storia di l'isula: di l'Asburgu 'e Savoia, di l'Austriici 'e Burbuni. Nò 1848, duranti li moti carbunari, asvintulau pà prima vota nò Municipiu la bannera triculuri taliana, ma pì picca: finu a quannu, ccù Firdinandu fu arristauratu lu vecchiu riggimi e i libbirali vinnunu pirsiguitati. Pirò i Sinnici, macari ni l'èpuca sabauda, continuanu a essiri scigliuti tra i nobbili dù postu: Catalanu, Cafici, Passanisi, Gaudiusu, Giusinu, Caffarelli. Nò 1860 assai vizzinisi jenu appressu a Garibaldi c'havia sbarcatu in Sicilia e s'arruolanu ne' cammisi russi. Succesivamenti la città ottiniu l'annessioni na' casa Savoia, di cu' fu sempri fideli. Ni stu piriudu nasciu Giuvanni Verga (1840-1922), lu quali accuminciau ad ambintari bona parti da sò opira littiraria a Vizzini: la "Cavalliria Rusticana", "Mastru Don Gisuardu", "La Lupa", "Jeli lu picuraru". Lassannu jiri lu piriudu ca vapi di la Prima Verra Munniali ò fascismu, sinu a la Sicunna Verra Munniali, picchì storia troppu ricenti, va sulu arricurdatu ca subbitu doppu la Sicunna Verra Munniali Vizzini segua la dulurusa storia di assai autri centra di la Sicilia e di lu Minzujornu d'Italia, subennu na ranni undata mirratoria (suprattuttu versu l'Australia) di circa 12.000 abbitanti, passannu di 20.885 a li attuali 7.100.

(articulu conclusu, pò essiri misu!)



Ciau! haiu scrivutu "Ibblei" mmeci di "Iblei" pirchì l'haiu acciatu ccà:


Vàiu ppi strati fatti ri li Ddei un tempu quannu ièunu ppi-mmunnu, e-mm'accumpagna u cori macabbunnu c'ancora i criri cchê pinzeri mei.

Iddi, ca su-pprisenti, ancora sunnu ppi li stratuzzi, beddi, mari e-mmarei: la facci longa, l'occhi ri l'Ibblei, rrizzi i capiddi, grecu cori funnu.

E-vvàiu, e-ttu si ancora r'accantu ùnta stu tempu ch'è-nnostru, lu tirannu, e-ggh-iemu nnammurati unn'è ca vannu l'àutri Ddei, tu Ddia, iù fattu cantu, a rriscupriri chiddu anticu mitu, chiddu ca runa ô cori l'infinitu.

Fonti


E haiu rinchiazzatu "iònichi" pri "jònichi" (rilativu a lu Mari Ioniu e a li costi d'iddu vagnati) pirchì la nostra Wikipedia havi già l'artìculu Mari Joniu câ "j".

Salutamu!

Sarvaturi


Vizzini (Vizzino) - Standard cancia

Potrebbe riferirsi all'antica Bidis, menzionata da Cicerone. Secondo alcuni potrebbe derivare dal cognome salentino Vizzino o Vizzi, secondo altri dal termine otrantino vizz'i, mammella.

http://www.comuni-italiani.it/087/054/index.html

Ritorna alla pagina "Vizzini".