Discussioni Wikipedia:Sondaggi

Liggitivi stu innu sicilianu - vulemu dari cuntu a stu ortugrafia? --pippudoz 12:54, 12 Maiu 2005 (UTC)

Sicilia, Patria Mia

Mùsica di Carlo Muratori, testu di Massimo Costa.


Jardinu di bidhizza e di splinnuri
Isula jittata 'n-menzu di lu mari,
Terra filici chî so tanti ciuri,
nun n'abbàstanu l'occhi pi taliari.
Cca li tri Cuntinenti s'incuntraru
pi dàrisi la manu o pi luttari,
Adi e Pirsèfuni si maritaru;
amuri e sangu sempri a cuntrastari.
Sicilia, Sicilia, tutti cèrcanu a Idha,
Sicilia, Sicilia, di civirtati stidha,
china di luci e vita, amuri e fantasìa,
Sicilia, Sicilia, Tu si' la Patria mia.
Cca vìnniru li Greci e Saracini
chi s'immiscaru poi cu li Nurmanni;
un Pòpulu chi senza li catini
avìa un Regnu riccu, forti e granni.
A cu' la mala signurìa ni detti
dèttimu cu lu Vespru na lizioni;
arrispunemu juncènnuni tutti
e tannu addivintamu na Nazioni.
Sicilia, Sicilia, etc.


Cu Garibaldi la Sicilia critti
d'avìrinni ricchizza e libirtati;
n'arrispuneru cu li bajunitti,
emigrazioni, mafia e puvirtati.
Mentri parìa ca jìamu tutt'ô funnu
si senti un gridu di l'antichi tempi;
dici 'a Sicilia 'n-faccia a tuttu 'u munnu:
"Nuàutri semu un Pòpulu pi sempri!".

l+cunsunanti o r+cunsinanti cancia

Ricerca cancia

  • Camilleri: vulcano = «vulcanu»; ultimo = «ultimu»; risultato = «risultatu»; ma nu cunzigghiu, Camillieri teni la pinioni ca quannu cci sunnu li dubbî a rispettu di l'ortugrafìa siciliana, è megghiu usari l'ortugrafìa taliana.
  • Piccittu: porta nudda palora pi vulcano; «ùrtimu» (forma principali, ma n'ammustra puru òittimu, ùittimu, ùrtumu, ùtimu); «risurtatu» (lassannu jiri la duppia «r») - la cosa ntirissanti è ca iddu mancu porta na forma -lt-, ca mi fa pinzari c'avissi a èssiri na forma assai muderna e facirmenti talianizzata (ma comu si vidi chiusutta, mi sbagghiu cu stu puntu).
  • Bonner: «ùrtimu» o «ùltimu»; «cultu»; «quarchi» o «qualchi»; «finarmenti»
  • La Rocca: «urtimi»; «quarchi»
  • Pitrè (Teoria dei Suoni): L ... Molto spesso muta in R. «quarcunu», «sarvari», «barcuni», «urtimu», «corpu», «surfaru» (e tanti autri asempî).

Avanti i suoni linguali (t, d, s, z) la L mutasi in U: «autari»; «autu»; «sautari»; «caudu»; «fausu». Armenu ora sapemu dunni veni sta «u»!

  • Pruvai a circari la puisia di Martogliu. Attruvai una chi si chiama: L'urtima canzuna.
Ma non mi pentu surtantu pri dui:
pri li canzuni a la Matruzza mia
e pri li versi didicati a Vui.
  • Meli: attruvai «risulta» e «qualchi»

E basta pi sta sira - chi putemu cunchiudiri? Meli usa L versu lu 1800 (ma iddu usau assai formi taliani puru a ddu tempu), poi Pitrè, Martogliu e Piccittu ùsanu R, e mi pari lu ndrizzu mudernu e pi jiri cu la L - ma pi mia, la forma autèntica è la R. Liggennu Pitrè mi addunu ca cci sunnu tanti palori chi hannu la R mmeci dâ L, e avìssiru a èssiri giusti, p'asempiu: «arba», «corpu», «sarvari» puru siddu dicidemu a jiri câ L, chissi hanna a stari accuddì, no? Salutamu.   ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:54, 2 Frivaru 2006 (UTC)

Grazzî, Pippu pi aviri circatu li rifirenzi. Mi pari ca l'usu dâ r è abbastanza cultu e putèmu tullirarlu senza probblemi. E comunqui mi rassicura sapiri ca esistunu li dui formi a livellu littirariu autu. Salutamu. Peppi.
  • Pippu, facisti - comu sempri - un granni travagghiu. Iu pozzu agghiùnciri lu dizziunariu di Giuseppe Biundi (1857): pi alcuni palori cunzìdira sulu la forma cu la "r" (curpa, quarcunu, risurvimentu, parrari, parrata, carcagnu, sarvaggiu, sarsa, eccetra); pi àutri sulu la forma cu la "l" (cultu, qualchi, risulta, calculiari, pùlpitu, salmastru, salteriu, ultraggiu, eccetra); pi àutri ancora tutti dui li formi, siddu puru metti comu principali la "l" (ùltimu, ulmu, eccetra) o la "r" (purpa, purpetta, sarpari, sarvari, sarvia, sarvietta, eccetra). Mi pari ca già a ddi tempi c'era na cunfusioni granni (pi asempiu nun capisciu pirchì metti "quarcunu" però "qualchi"...). Iu pensu ca putìssimu cunzidirari igualimenti accittàbbili li formi cu la "l" e chiddi cu la "r"; menu nta sti casi (scrivu sulu chiddi ca mi pàssanu pâ testa nni stu mumentu):
  1. àutru, àutu, càusi, causetti (o quasetti), caucina (o quacina), fàusu, càudu, sàutu, càuciu
  2. cultu, ultraggiu

Salutamu! --Giusi 03:10, 3 Frivaru 2006 (UTC)

  • Grazzî pî cumprimenti (o cumplimenti!) - ora staiu pinzannu ca forsi sta quistioni mèrita la sò tauledda p'idda stissa. Haiu mmenti a sviluppari na cugghiuta di tutti ssi tipi di palori c'ammustra quannu tutti dui formi vannu beni o quannu cci va beni sulu una o l'autra. Quannu avemu li provi boni ca si usanu spissu dui formi, li mustramu, quannu semu sicuri ca cc'è sulu na forma, la mustramu comu avissi a èssiri. Sacciu c'avemu lu vucabbulariu di palori prifiruti, ma cu sta tauledda chi staiu prupunennu, vogghiu suttaliniari l'usi di «L», «R» o «U» e cunzunanti picchì la lista è abbastanti granni e si vidi chiaru chiaru ca cci ha sempri statu sta cunfusioni (armenu pi quantu riguarda la lingua scritta). Pâ lingua parrata, comu sapemu tutti, la «R» prima o doppu na cunzunanti nun veni prununzata forti o chiara e è pi chissu ca sta cunfusioni asisti. L'ùrtima cosa, è na cosa facili cridennu ca fussi na cosa assai lòggica fari comu fa Camilleri, voldiri, usannu l'ortugrafìa taliana pi dicìdiri li formi megghi, comu n'arbitru ndipinnenti, ma nun mi piaci fari accussì. Si tratta d'un prubbrema filusòficu: è comu diri ca lu sicilianu avissi a èssiri catigurizzata propiu sutta la lingua taliana, comu siddu era lu nostru mudellu e lu nostru capu quannu sapemu ca tanti normi siciliani sunnu assai diversi a chiddi taliani, e assicutannu li normi taliani significa spissu pèrdiri la sicilianità dâ lingua stissa. Chissu dittu, a rispettu di sta quistioni, si vidi ca la «L» asisti già p'armenu du sèculi, e dunca è na forma veru siciliana e certamenti pi quarchi palora, si pò usari. Oramai, avemu la duttrina d'assicutari li nostri rifirimenti cchiù mpurtanti e accittamu già ca ogni tantu cci sunnu du (o tri!) formi accittabbili. Giusi, Peppi e Turiddu - vuliti agghiùnciri li vostri vucabbularî comu rifirimenti pi wikipedia? Parrannu giniralmenti, vannu boni chî nostri principî? Salutamu.   ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 06:46, 3 Frivaru 2006 (UTC)
  • Vulìa agghiùnciri ca, secunnu Ruffino, la "L" precunzunàntica addiventa "U" siddu la cunzunanti chi veni appressu è na "T" o na "S" o na "C+i/e": criu ca sta ossirvazzioni è assai giusta (puru si ci sunnu picca ccizziuni, quasi tutti mutivati di na prisenza di na "U" chi pricedi la "L") e n'aiuta assai a dari na rèula pi quantu riguarda almenu lu passaggiu di "L" a "U". Ora mi nn'ha' jiri: piccatu pirchì vulìa scrìviri tanti àutri cosi supra stu tema. Salutamu! --Giusi 15:31, 3 Frivaru 2006 (UTC)
ritorna a prestu allura e cci ripigghia!!
Pippu, ccà sugnu arreri, però piccamora nun mi veni di mittìrimi a scrìviri. Mi nni vaju a fari quarchi àutru tipu di travagghiu e doppu videmu... --Giusi 23:07, 3 Frivaru 2006 (UTC):
Speru ca sai ca nun lu dissi pi seriu. Ma chiddu ca scrivisti a rispettu dâ «U» havi assai senzu - e mi piacissi sapiri di cchiù.   ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 05:49, 4 Frivaru 2006 (UTC)
Cuncirnenti lu vocabbulariu miu (lu Vocabolario siciliano-italiano, AA.VV. dâ casa Martin e C., nicarèddu a diri la virità) parra di àutru, àutu, càusi, causetti, cauriari, caucina, fàusu, càudu, sàutu, càuciu, ùrtimu (ma stranamenti ultimamenti), vulcanu. Giusi, mi pari ca la rèula di Ruffinu è la rèula ggiusta!!!Chiossài ci pensu, chiossai mi cumminciu. ò puntu ca iu prupunissi di aduttàrla tali e quali ntô nostru cumpenniu stilisticu. Chi ni pinsati ? Salutamu. Peppi. duminicadìa 5 di frivaru 2006, 12h39.
Ciau Peppi - d'accordu - accumuinzai sta tauledda chi s'attrova ccà: L/R/U prima di (e doppu di) na cunzunanti câ liami dû nostru cumpenniu. La reula di Giusi va quasi sempri (ju ancura nun haiu truvatu na ccizzioni). L'autra cosa ca mi addunu ora câ tò dumanna - ju nun trovu «vurcanu» cu na «R» a nudda banna - megghiu fari l'artìculu principali cu na «L», e l'autri formi addivèntanu redirects (siddu propiu cci vulemu). Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:24, 5 Frivaru 2006 (UTC)
Peppi, sugnu daccordu cu tia pi quantu riguarda lu fattu ca putemu aduttari la règula di Ruffinu tali e quali ntô Cumpenniu Stilìsticu. Pippu, iu la tavuledda la facissi chiù spicìfica: si mi duni lu pirmissu, ci travagghiu n'anticchia (cû me' tempu...). Nfini, mi scusu cu tutti pi la me' attuali lagnusìa: lu sacciu ca, nveci di currèggirri accentu e scrìviri artìculi, nni stu mumentu m'avissi a cuncintrari chiossai supra sti temi grammaticali... Salutamu! --Giusi 01:09, 6 Frivaru 2006 (UTC)
Giusi, nun ti prioccupi, ccà nta l'Australia, semu assai laid back! Ju mancu sacciu chi significa «lagnusìa» (ma la circai ora ora nta Piccittu e dicu nautra vota - nun ti prioccupi! :-) Mi nzignu quarchiccosa nova ogni jornu nta stu prucettu straordinariu - di vuàutri quantu li mè libbra. Pi quantu riguarda chiddu ca tu fai ogni jornu, ju haiu propiu nenti di mali di dirinni - doppu ogni vota ca trasi ccà - quannu ti nni vai, lassi st'enciclopedia megghiu di quantu era prima ca cci trasisti. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:08, 6 Frivaru 2006 (UTC)
        • Ciau a tutti, videmma ju nn'haiu/haJu a fàciri di li cumpLimenti a Giusi. Nun è fàUsu dìciri ca l'aiutu/aJutu prizziusu dâ nostra Palirmitana fa pussìbbuli l'ammigghiuramentu cutidianu di sta uichipidia bedda. Ma speru ca jamu a parrari prestu dâ "j" 'n pusizzioni ntirvucàlica ("intervocalica" vò dìciri tra dui vucali) pirchì vaiu/vaJu cu na granni amurusanza pi sta littra. Prima 'n sicilianu si scrivìa: "aJutu" mmeci di "aiutu", e "vuJaru" mmeci di "vuiaru", e cci sunnu tanti àutri asempî! AttuaLmenti, staiu/staJu priparannu n'arcumintazzioni nica supra stu tema. Salutamu!--Sarvaturi
  • Pippu e Turi: v'arringrazziu pi chiddu chi dicìstivu. Puru iu mi staju arricchennu assai cu sta wikipedia e cu vuàutri (nun sulu cu vuàutri dui!). Turi: pi mia, quannu finemu stu discursu supra la "L", putemu sùbbutu accuminciari chiddu supra la "J" ntirvucàlica; già sapiti ca a mia mi piaci usàrila spissu ma nun è un discursu fàcili, âmu a riflèttiri bonu. Salutamu! --Giusi 03:22, 7 Frivaru 2006 (UTC)
«Riflèttiri» è la palora giusta - pi ora, sulu pozzu dirivi ca certamenti Camilleri usa la «J» ntirvucàlica, dicennu ca lu sicilianu nn'havi di bisognu pi forza. Si vidi cu na palora comu «jii» quantu è ùtili ntô sicilianu, e puru quannu avemu lu nessu «-iji-» chi si càpita ogni tantu (ma pi ora, nuddu asempiu mi veni pi menti). Pi l'autra manu, Camilleri usa tanti formi talianizzati picchì secunnu a iddu è megghiu abbicinaricci ô talianu lu màssimu pussìibbili - e cu sta duttrina nun sugnu d'accordu. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 07:03, 7 Frivaru 2006 (UTC)
Ritorna alla pagina di progetto "Sondaggi".