User talk:Calicchiulusiculu/Archiviu

Sarvamientu dâ lingua siciliana cancia

Carìssimu, grazzî pû tò missaggiu ntirissanti. Ora ora vogghiu scrìviri quarchi artìculu 'n sicilianu pi crìsciri n'anticchiedda sta Wikipedìa siciliana, quinni t'arrispunnu quannu haiu cchiù tempu (forsi dumani) pi discùrriri (cu tìa e l'àutri cullabburatura) ntô Wikipedia:Circulu. Salutamu! Turiddu

Ciau Calicchiu - scrìviri ntô Cìrculu si fa pû stissu modu di comu si scrivi nta qualunchi pàggina - tutti li pàggini funziònanu pû stissu modu e hannu tutti quanti lu stissu sistema.

P'accuminzari nu discursu, vai â fini dâ pàggina e scrivi quarchi cosa d'accussì:

== Pruposta ==

Sta palora addiventa lu tìtulu dû discursu, accumenza a scrìviri lu tò missaggiu e poi l'àutri cci ponnu agghiùnciri li soi idei.

Ovviamenti ju canusciu lu libbru di Bonner e sacciu ca tanti dî palori ca usi nun si cci tròvanu ddocu. Canusciu sulu una pirsuna ca usa sti tipi di palori. A mia nun fa nenti ca ni voi jùnciri, anzi mi piacissi. Ma siddu ni canuscemu, prifirisciu ca mi fai sapiri. Salutamu e a prestu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:22, 14 Sittèmmiru 2006 (UTC)

  • Michè - mi facisti rìdiri! Wikipedia è cumpritamenti aperta e lìbbira - ccà poi fari zoccu voi (ntra certi lìmmiti) - ma ti dugnu sti cunzigghi (d'un amicu a n'àutru):
    1. Prova a nzignariti tutti li strummenta, cchiù ca sai, cchiù fàcili addiventa cuntribbuìricci.
    2. Leggi tutti ddi pàggini ccasupra chi ti lassai aeri - e li poi usari comu na basa pî toi pruposti ntô Cìrculu.
    3. Comu vidi, nn'avemu quasi 6.000 artìculi - rapprisenta nu granni traguardu, ricurdànnuni ca cci avemu junciutu senza sciarrari tra nuiàtri. Pinzai sempri ca la cosa cchiù mpurtanti era scrìviri pi sicilianu - menu discursi di chissu o l'àutru - megghiu è pi tutti! Vulemu sintiri dî toi pruposti, ma ô stissu tempu hai a èssiri sicuru ca teni tutti li rifirimenti boni. Stamu scrivennu n'enciclopedìa - dunca pruvamu a usari la lingua scritta (littiraria), avemu nu scopu chiutostu acadèmicu e ntâ maggiuranza di casi, circamu a usari li formi cchiù pan-siciliani.
Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 02:28, 15 Sittèmmiru 2006 (UTC) ps ti giuru - sugnu cuntintuni ca n'attruvasti!

Some additional points cancia

Michè - just to help you out a bit more I thought I would knock up these additional points, with relevant links where necessary:

  1. See this numbered list, you create it by using the hash; ## indents the numbering, ### indents more. To indent using bullets, you can use *, **, *** etc. To indent without any symbol, use :  ::  ::: etc.
  2. You'll note that I sign my name off, to that, use the button above, 2nd from the right, with the scarabbocchiu.
  3. You asked about translations. You will note that most articles have links to the same article in other languages, you'll see that in the left hand column. To create a link to another language, you write, for example: [[en:Australian rules football]] at the bottom of the article - this will provide the link to the English version of that particular article which will sit in the left hand column. See Football australianu. To write the link so that it appears in the actual article, you would write: [[:en:Australian rules football]] which would show up so: en:Australian rules football.
  4. Any red link you see in any article represents an empty page, and can be used to actually start an article. So if you saw a red link like Chicago blues, if you clicked it, it would take you to an empty page and you could simply start writing an article. There are lots of other little tricks of the trade that you will pick up in time, as well as some strict formatting rules (because we are part of an international project). So this article would start like this (for example): Chicago blues is a form of blues music originating in Chicago... - in edit mode it looks like this: '''Chicago blues''' is a form of [[blues]] music originating in [[Chicago]] . ''' ? ''' is used to make a word or group of words bold. '' ? '' is used to make a word or group appear in italics. [[ ? ]] is used to create a link to another article in Wikipedia. As you would have noted, ultimately all the articles are connected with many links. If you want to have the link to a specific article but with a different word or group of words to fit into the article, you can do something like this: the American city of Chicago which looks like this in edit mode: [[Chicago|the American city of Chicago]]. The bottom of every article carries at least one subject category. In the case of the Blues it's probably music, and looks like this in edit mode: [[Category:Mùsica]].
  5. You will note that every page has the exact same tabs above it: pàggina (or user page in case of our own page); discussioni (the talk page); cancia (how to get into edit mode of either of the two pages just mentioned, i.e. how to add to a page or edit it); storia (shows the history of changes made to a page - we know what everyone does!).
  6. With talk pages, our basic rule is each to their own. This is where people discuss the article, its contents, use of language, etc. and we take the view that in the talk pages people should be free to write in their own parrata. So Peppi writes in his distinctive south-eastern parrata, and I will use ju, ranni and rittu because they are the parrata I am used to and what I grew up with and what I'm most comfortable using when I talk (rare that it is). But once we write the article proper, we follow our standard, meaning that I must use granni and drittu, etc.
  7. This takes me to the next important point that I touched on earlier - it's incredible that we have been able to reach almost 6,000 articles in an extremely calm atmosphere of cooperation and collaboration. Let's be honest - it's a miracle! But Wikipedia can only work that way, it's the sort of project that will fall apart overnight if that equilibrium was upset in any way. And in our context it's a tough thing to maintain, to give you some examples. We have Sicilians coming here who will criticise us a. because we dare attempt to lift u dialettu to such lofty heights as an encyclopedia; or b. that we use something that doesn't accord with their own parrata; or c. that we use something that is quite different to Regional Italian - which many think is Sicilian. So you can see how tough it is to walk through this minefield - but we are managing it! I guess our guiding principle is that the middle road is best, i.e. we prefer pan-sicilian forms, but occasionally we might allow a local form to sneak by, we prefer to stick true to true Sicilian forms but occasionally accept that an Italianism is necessary. Ultimately we want something that is identifiably and recognisably Sicilian but that won't put off Sicilians expecting to see just their parrata or something a little more Italian - I think we are getting there.
  8. The last point - we see this as an encyclopedia and we are all firmly of the view that Sicilian can be used to write an encyclopedia. I'm sure you understand what a bold statement that represents and what a change in perception that can foster. In achieving that, we all hold firm to the view that whatever forms and linguistic principles we apply, they must all be capable of being supported by Sicilian literature or by the most important Sicilian reference works. We see that as important so that when someone comes along and asks: how can you justify using Giugnettu rather than a more modern form (i.e. an Italian form) we can point to various important references (the very best of the best) and say: this is why! To maintain credibility and broad acceptance - we see that as a very important aspect of this project. I should add - don't worry about a standard Sicilian - the Sicilian Wikipedia is easily bigger than anything else on the internet that purports to carry Sicilian writing - my friend - you are looking at the formation of the standard here and now! I urge you to jump on board immediately - by the time we make it to 10,000 articles (representing more than 10 million words) absolutely no one will be in a position to question that. Furthermore - Wikipedia is now recognised internationally as perhaps the best online reference site - and we are part of that! Don't underestimate its importance - it will only get bigger and bigger - and we are going to be swept along in that tidal wave.
  9. There's heaps more to learn - but don't worry about that for the moment - just start writing - to begin with - give us your critique of our standard. Ultimately, we need to be able to defend what we use to the world - so I personally have no problem with you challenging us in that respect.

Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:48, 15 Sittèmmiru 2006 (UTC) Sicilian ps by the way - if you want to change your user name, simply start another one - that's fine - it's best you pick what you are most comfortable with if you are here for the long haul - on the other hand - you can stick with what you've used - it's ok either way!

  • Michè - in case you haven't come across it yet - have a look at this comparison we did of about 6 references:

Paraguni dî nostri rifirimenti - you'll find it of interest. It also underscores just how difficult this whole caper is. Don't be put off by any responses you get back, at the same time, please understand that at least 4 of us have put in a full 2 years into getting where we are, and we have tried really hard to take into account a whole lot of viewpoints. Also Peppi and Giusi are native speakers, living in Sicily or schooled there, and without them we would have a lot less credibility (and they have an excellent grasp of a number of languages). They are intelligent people and a real pleasure to work with. Ultimately, the Sicilian people have to accept this as their online encyclopedia - will they do that? It's a very big call - they are all now so italianised - this whole exercise is full of potential pitfalls - but if we don't have that objective - what are we in it for? However, we often get really good responses from Sicilians who simply can't believe that Sicilian can be used for this sort of exercise. We get a lot of negative responses too, mainly because they accuse us of using archaic forms or because it simply differs too much from their parrata. As you can see - keeping everyone happy is impossible! My advice is to just simply write, let the orthography fall out naturally, help us get to 10,000 articles - that's the very biggest statement you could ever make. Salutamu. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 05:11, 19 Sittèmmiru 2006 (UTC)


E-mail address cancia

Michè - I just wanted to say that it's quite safe to record your e-mail address in the preferences above. No one can actually see your address, but someone is able to still send you an e-mail. Occasionally people do so for a variety of reasons, so you might find that useful. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 02:54, 25 Sittèmmiru 2006 (UTC)

Are you actually blocked? You're probably ok if you continue under your user name. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 13:34, 14 Uttùviru 2006 (UTC)

Very big message cancia

Michè - that's a pretty big message to respond to! Before I go into detail, allow me to provide a general philosophy that has served us well to date, that of taking the middle road as far as is practicable. This means balancing ancient and modern forms, written and spoken forms, pan-Sicilian and provincial forms. And through that balancing act, I can't help thinking that we have formulated a reasonable orthography - I'm not saying the best possible - but one which allows us to move forward for our purposes. And to have been able to reach that point with two intelligent native Sicilians (Giusi and Peppi) is a huge achievement - you must know that with your experience of the Linguasiciliana forum. That's just a general opening comment, allow me to deal with each of your points in turn (as many as I can before my wife tells me off for wasting too much time!):

  1. You are incorrect in saying that "colour" and "legalise" are not part of standard English - they are standard in both British and Australian English - and that underscores the point that it is possible to have two acceptable forms in a written language (and if we thought hard and long enough, we could come up with hundreds of examples). When we talk of American, British and Australian English - we are still talking about the same language. You will find all these forms in the English Wikipedia, and apart from a few sticklers, it is widely accepted.
  2. This is a minor point, but it illustrates a similar point from a different perspective. Words like nta/nna/nni can all be used almost as exact alternatives. I believe that is acceptable - as Bonner says in his grammar - their use appears to hang more on the sound relative to the words around it than to any subtle difference in meaning. Any Sicilian exposed to the spoken language knows this to be true intuitively (even I do) - I would not wish to destroy this unique aspect of the language. The same also goes for nu and un. I have to go now. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:19, 14 Uttùviru 2006 (UTC) - ok I have another 5 minutes...I stress again that others didn't know it was you, we all have the habit now of coming down heavy on anonymous users. That's because apart from their propensity for out and out vandalism, even well meaning ones only drop by for 5 minutes - we aren't going to let someone run rampant for 5 mintues never to be seen again. If you do it under your username, we will know it's you (of course, I always know it's you!)
  3. Regarding our ultimate objectives, and tieing that in with language commissions etc. - I think we are only aiming at creating the best possible encyclopedia written in the best Sicilian prose we can muster - and that's big enough and time consuming enough for all of us! Now if spin offs come from that, that's fine, we'd be pleased. You correctly point out that there has always existed a limited Sicilian literature, but mostly poetry and drama. The problem with such categories of literature is that it is difficult for a standard to emerge from precisely because of "poetic license" or because, in the case of drama, the written word often mimicks the spoken word. The thing about Wikipedia is that we are aiming at an altogether different type of prose, one perhaps never attempted, but which is likely to open up the use of a complete vocabulary never ever used before. This is very ambitious, but extremely important if a language is to be taken seriously. The main difficulty is that as soon as we start coming across academic-type words, what should we do? An example is biology. Do we completely sicilianise it: "biuluggìa", which is one point of view, do we go with the out and out Italian form, "biologia", or do we take each word on its merits? We have decided on the latter - so not hard and fast rules, we look at the word, whether it has been used before in Sicilian, whether constituent parts have been used (e.g. prefixes and suffixes), what the etymology of the word is, and what the international community does. In some cases the choice is straightforward - there is an obvious Sicilian form, e.g. pulìtica, liggi, storia, riliggiuni, ecc. In other cases there is an obvious form because the whole international community does the same thing, e.g. internet, mùsica rock/jazz/rap, and all the taxonomic classifications of plants and animals are in latin - so that's straightforward. Now going back to biology, it occurred to me that the whole international community used the prefix bio- (from the Greek bios). So it seemed to me that it was proper to keep this prefix. But each language had their own suffix, so it seemed proper to use a purely Sicilian suffix (rather than just take the Italian version). -luggìa can be justified on at least two counts: the doubling of the soft "g" is typically Sicilian, and also the fact that Piccittu already carries the related word: "lòggicu", so the mutation to -luggìa is a straigtforward and logical one (pardon the pun). I'll give you two other examples off the top of the head (but as you can imagine, this process needs to gone through a thousand times - and I am not saying it is always clear cut). With "mituluggìa", the Sicilian word "mitu", already existed - so that was always going to be preferred over "mitoluggìa" - we are simply going with a known Sicilian word to create the bigger word, rather than worrying too much about the etymology of the particular prefix. Then in "taxonomy", there were a number of options, and I was swayed by the following: a) the etymology is Greek tassein (or something similar, I can't quite remember off the top of my head, b) all relevant languages went with something like taxo or tasso, except for Frensh which has taxinomie. Putting that together, that made think that it was acceptable for the Sicilian to go with tassinumìa rather than the more Italian tassonumìa. It's all a bit grey, but I don't believe it is correct to simply use the accented e/o rule in all cases, because a. there are many exceptions to the rule that occur naturally in Sicilian, and b. it is not widely applicable in the modern age, especially with preponderance of so many accepted international terms. I have to go again - all this is very rushed and has not been proofread - read accordingly! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 00:51, 15 Uttùviru 2006 (UTC)
  4. Following on from the last point - we sometimes run into similar difficulties when considering the name of someone famous - should we always Sicilianise, or look at each one on a case by cases basis. We've gone with the latter, and the more you write articles and interact with all the other language encyclopedias, the more you see merit in that idea. Sometimes all the language use the same name, e.g. John Lennon, other times they have their own version, e.g. Cristopher Columbus - that seems a logical way to procede, we simply fit in with what the rest of the world does, sometimes use the original, other times use the Sicilian form. When it comes to Italian and even Sicilian names, it is a difficult choice. For older names, we generally use Sicilian forms, for more modern names, it's hard to know. For some Italian names, it could well be that they have only ever been known by that form even by Sicilians, and that goes for famous Sicilians - so should we change their name for an encyclopedia entry? A similar process has to be gone through for cumuna e pruvinci. I look at it this way - we try and find the local version of all Sicilian, south Calabrian and south Apulian towns and provinces (even using their parrata if necessary). For the rest of Italy, we'll use the Sicilian form if one exists, or otherwise simply use the official Italian version - this will usually be so for the cumuna. Similiar logic will prevail for all other geographic names throughout the world - it can't be a hard and fast rule - it has to all be worked out on a case by case basis. Whenever I find a name of a country, city, plant or animal anywhere in the Sicilian literature - I note it for future use - I can't see another way round it - I don't with to be accused of making up names. I think one you may have commented on the use of the name Ninu Martogliu - now I too know that -gli- is rare in Sicilian (but certainly known in some parrati and even some pan-Sicilian words) - but do we know for sure that he has ever been referred to as Ninu Martogghiu? I really don't know. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:04, 15 Uttùviru 2006 (UTC)
  5. It is a fair point that you make about the quantity - that alone won't guarantee anything (although, if you end up with 10,000 articles utilising over 10 million words covering the full array of topics all in a worthy form of Sicilian prose - that can certainly count for a lot). There are two extreme examples I'd like to point you to. Firstly, it is true that Sardinian has its language academy, and official recognition and the rest of it, and yet its wikipedia is older than the Sicilian one and has been stuck on a couple of hundred articles, precisely because there is so much disagreement on the standard. At the other end of the spectrum, Neapolitan has over 12,000 articles, but they were all created by bots translating all the Italian articles on the Italian comuni. We clearly do not want to end up at either end - I think we've taken a reasonable route. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:13, 15 Uttùviru 2006 (UTC)
  6. It's a fair point you make about whether both palora and parola will survive once a official recognition took hold. Scumettu ca you might be disappointed about what such an Academy would choose. My guess is that they would go with all modern forms - right across the board. Surely you are able to see that? It is for this reason, that you should give us a bit more credit - we have not only allowed many old forms such as palora, we have even mandated extremely old forms such as giugnettu. This is why sometimes I don't understand why you are so willing to walk away from Piccittu - it is precisely his work that will allow us to stand up to "over-modernising" Sicilian. Most Sicilians would already see all of Piccittu as archaic. So we shouldn't be walking away from him, we should be embracing him in the hope that when such an Academy is created - a bit of Piccittu's legacy will remain. Otherwise, I really do fear what such an Academy will come up with - and if I fear - you should really fear it! So you see where I am coming from? Walking the tight rope of modern and old Sicilian will allow us to save a fair bit of "real" Sicilian merely through its extensive use in lots of articles. But dumping modern Sicilian entirely, and writing somehting unrecognisable to the majority of Sicilians would not serve your purpose at all. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:22, 15 Uttùviru 2006 (UTC)
  7. Regarding the use of the circumflex, perhaps I understood this incorrectly, but I thought it referred to the obvious truncation of a word, especially in the spoken language, e.g. avemu a becoming âmu a (which truncates even further in the spoken language), etc. With rèula, I simply now see that as an acceptable form of règula. So Piccittu will show both rèula and liami as accepted forms, i.e. they are now words in their own right, whereas âmu is not an accepted word in its own right, it is understood always to be the truncated form of avemu, and we would rarely use it in the written language.
  8. Your argument on circunfressu has merit, I can't really defend circunflessu, it's simply what came to mind (and others appeared ready to use it). I think you should highlight an argument on that general point.
  9. I mostly agree with what you say about Italianisms. But it is a tricky and sensitive argument to make to your fellow Sicilians who all see theselves as Italians! What's the way round it? Keep it as a guiding principle, but don't necessarily espouse it, and stick to the middle road. Some italianisms are inevitable and it's difficult to avoid, live with some. Otherwise, simply strive to use real Sicilian words (of which both Piccittu and Camilleri show hundreds of thousands). So tackle it from that perspective - write a lot, use Sicilian words - if you have to occasionally use an Italian word - so be it. This is an area where there is no choice but to be a bit relaxed.
  10. Lastly, on alfabbetu. Obviously I am aware that arfabbetu or affabbetu both make intuitive sense. And it is true that I originally went with alfabbetu because that's what Piccittu had. The thing is, Piccittu usually shows the full range of forms where they exist - so why did he choose to only show alfabbetu on this occasion? So, I gave the benefit of the doubt to Piccittu - but the other consideration was that the etymology of the word alpha is so well know internationally, that I felt there was no harm sticking with alfabbetu. Lastly, there aren't all that many examples of loan words coming to us with -lf-, so while it is true that "L" often changes to "R", this pattern is noticeable before and after a certain range of consonants. Regarding "L" before "F" - I"m not sure if there are that many observable examples with which one can conclude that it cannot be alfabbetu. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:49, 15 Uttùviru 2006 (UTC)

Maltese cancia

I occasionally like to have a look at my Maltese-English dictionary just to see how our very close relative does things. Maltese often preserves Old Sicilian better than Sicilian itself. Only today I was presently surprised at finding the following: Zuologija (I don't have the full symbols, but there is a dot on the "g" denoting a soft "g") compared to our Zuoluggìa; gografija vs giografìa; enciklopedija vs enciclopedìa; dizzjunariju vs dizziunariu; agrikultura vs agricultura - this doesn't mean all that much in itself, but it is of interest nevertheless. I wanted to finish the earlier discussion by encouraging you to start with our cumpenniu stilìsticu and mentioning what in it specifically concerns you. We only mention a dozen or so broad principles, so there is not all that much to get through - but I would think that you would be in agreement with most of them. Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 06:35, 15 Uttùviru 2006 (UTC)

Michè - poi scrìviri li toi cummenti nta ssa pàggina. Nn'attruvammu dui virsioni di ssa vuci, dunca Turiddu scrissi nta chidda vecchia di nun scrivìricci cchiui - iddu nun vulìa ndrizzari stu missaggiu sulu a tia, ma a tutti. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:59, 16 Uttùviru 2006 (UTC)

Last response in English cancia

Ciau Michè - this will be my last response in English because we prefer all discussions to occur in Sicilian for obvious reasons. I just wanted to add that I understand perfectly where you are coming from regarding your desire to stick to the 5 vowel system - to one extent or another we all do precisely that. The question becomes how finicky we wish to be about some notable exceptions. As you know, you can find forms of Sicilian at one extreme where there is an absolute disregard for this tendency in Sicilian - so these prefixes are quite common at that end of the spectrum: con-, pro-, pre-, per-, and the list goes on. At least we can agree that in Wikipedia, we definitely are not at that extreme end, indeed our cumpenniu says as much, at the same time, it is fair to say that we allow a number of exceptions, which I maintain is quite acceptable.

So why do we not push the other extreme (no exception to this tendency - remembering that it is not a rule as such):

  1. I'm not sure that Sicilian has ever been that "pure" (the tendency of all languages is that they are never pure, and it is normally a waste of time pursuing such an objective); and
  2. Far too much has happened to turn back the clock - especially to go back to something that may or may not have existed.

So, my argument is not necessarily a linguistic one (although that alone has plenty of merit) - it is more a political one. We all want to preserve as much Sicilian as is possible (remembering that it remains a living language, and not something that exists in a laboratory) - which route presents us with the greater probabality of success? History teaches us - the middle road nearly always has more chance of success than either extreme.

Just to give you a small example of why I believe this. Let's take Giusi, she is Sicilian born and bred, learned linguistics at Palermo University, continues to live in Palermo, has used Sicilian all her life and has read much Sicilian literature. She is extremely pro Sicilian language, and she certainly stands out amongst the rest of population of the island on that front. She has told us all before, and I can confirm it from my own research, when you study Sicilian at the unis of Palermo or Catania - what do they call it? They don't call the subject matter Sicilian language, or even Sicilian - they call it dialettologia! So all the greatest minds in Sicily continue to refer to the study of Sicilian as what translates to as the study of dialect.

Now, let us assume that this Academy were to ever be created - who would be on it? These very same people who currently see nothing wrong with calling the study of Sicilian dialettologia. Can you see that you are never going to get any of these extreme positions past this lot. Will Prof. Cipolla be able to help? You already know the wide range of written forms he allows in Arba Sicula, both in poetry and prose. Furthermore, a year ago he was a guest at a L'Altra Sicilia conference on Sicilian - they all talked in Italian, including him. As Fara said at the time (with plenty of wit and irony) - they spoke perfect Italian, no hint of an accent! In other words, we do this in a certain context, withing a certain reality - to ignore that reality is definitely not the way forward. What you have to do is aim for the very best possible position given that reality.

So on top of all your enthusiasm and knowledge (of which you have plenty) - you need to add political instinct - the ability to sniff the prevailing wind and cast your sail to reach shore - it won't be where you want to be exactly - but try and get as close as possible to it. I promise you, you will find far more joy in Wikipedia in this regard than anywhere or anything you wish to try. As I have explained already, in many areas, we too have taken an extreme position, like the use of giugnettu. Extreme in the sense that most Sicilians would reject that word outright. At least I can point to both Piccittu and its use in poetry from the last half century. If I didn't have that, what would I have to insist that it be retained? Do you see what I mean? Personal conviction isn't enough.

This is why I sometimes don't quite understand why you reject Piccittu - he has documented so many real Sicilian forms - why would you wish to reject all that? Rather, isn't it best to hold up his 5 volumes as the most comprehensive study of its kind of the last 40 years, and use it as the primary weapon to retain as much real Sicilian as is possible. That's why I use the term politics - the art of the possible - aim and work towards what is possible - not towards something impossible.

The thing about Wikipedia is that a group of people have been able to get together and say we are going to write this particular way, and we base it on the very best references and works of literature that we know. With that put to bed, I have been able to do all I really want to do and that is write in Sicilian. That's my main interest, actually using the language in its written form, to produce prose relating to a wide variety of areas (and not just dedicated to over sentimental poetry). The fact is, I recognise much of the Sicilian I knew as a child in the way we write, same with Turiddu, and of course Giusi and Peppi recognise much of what they already know and use daily - if that weren't the case, all of us would simply not be involved.

I also say to you, that there's probably 5 to 10% that we do here that you don't agree with - but is that really worth dying in a ditch over? If something obvious stands out, by all means raise it - but if it's just a matter of personal preference - put it aside, direct your energy to where the wins are likely - check the prevailing wind and set your sail accordingly. Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:50, 17 Uttùviru 2006 (UTC)

Littri nun accintati cancia

Ciau Micheli,

Vogghiu pricisari ca nun sugnu lu tò nnimicu nè lu tò rivali, e ora vogghiu arrispùnniri a sta discussioni.

Ntâ mè pàggina dî littri nun accintati haiu scrivutu quarchi ccizzioni dâ lingua siciliana pirchì la genti cridi ca 'n sicilianu abbasta scrìviri la "o" e la "e" sulu quannu sunnu littri accintati (fitènti, cunfòrtu, ecc.), ma asìstinu ccizzioni (a li voti sunnu formi taliani sicilianizzati ricentimenti) e ju l'appuntu quannu ci penzu:


Littra "e":

retrè, lezziòni, alimentàri, secùnnu, giometrìa, gersumìnu, genèricu, gesuìta, genitìvu, gentilìzziu, gentilòmu, germògghiu, levatrìci, ecc.


Littra "o":

rològgiu, caloffiràra, frigorìfaru/frigorìfiru, genocìdiu, ecc.


Accura! St'appunti pirsunali nun sunnu rèuli dû cumpenniu stilìsticu di sta Wikipedìa.


N'àutra cosa: nun sugnu linguista e mancu sugnu nu rivuluzziunariu ca voli sarvari la lingua siciliana. Quannu scrivu n'artìculu 'n wiki-sicilianu, nun lu fazzu pi sarvari la lingua siciliana (chistu l'hannu a fàciri li Siciliani di Sicilia). Ju scrivu pi divertirimi.


E m'hai a scusari ma nun haiu tempu pî wiki-dibbàttiti supra la lingua siciliana.


Salutamu. Turiddu

Lingua siciliana cancia

Ciau Michè,

Lu cummentu ca liggisti lu scrivì assai tempu fà, quannu era cchiù purista.

Sì, penzu ancora d'accussì pî formi:

"palistinesi" -> "palistinisi" (mutivu: comu nta "calabbrisi", "catanisi", ecc.)

"moschea" -> "muschea"

"procràma" -> "prucràma"/"pruclàma" (mutivu: è lu prifissu "pru")

N corsu (lingua tàlica di Còrsica) ùsanu "alizzioni", ma n sicilianu, "elezzioni" è megghiu di "elizzioni" pirchì li dizziunari talianu-sicilianu prupòninu "lezziòni" pi "lezione" (latinu: lectio) e "elezziòni" si dici "electio" 'n latinu. Sti dui palori fannu parti dâ stissa famigghia.

Tannu era cchiù purista, e ora accettu (a li voti) li formi taliani sicilianizzati, ma addipenni dî casi. Pirchì l'accettu? Sapemu tutti ca na lingua cancia n'anticchia (attraversu lu tempu) a lu cuntattu cu àutri lingui.

Salutamu!

--Sarvaturi 10:20, 17 Nuvèmmiru 2006 (UTC)

Scoli siciliani cancia

Ciau Michè,

Nun sugnu ju a aviri scrittu: "Chiossai dû 92% di li scoli siciliani di primu e secunnu gradu addumànnanu cchiù spazziu pi nzignamenti di caràttiri sicilianu (tradizzioni pupulari, lingua, storia, eccetra, di Sicilia). Chissu è lu risultatu di na ricerca fatta di l'Irre nta 300 scoli."

Ma criu ca la pirsuna asciau li nùmmari nta st'artìculu:

"26 ottobre 2006 - ADNKRONOS. Il 93% delle scuole siciliane del primo ciclo vorrebbe inserire nei programmi scolastici l'insegnamento delle tradizioni popolari, l'85% quello dei dialetti, il 70% quello della storia della Sicilia, il 66,7% quello di arti e mestieri. E' quanto emerge da una ricerca, condotta in oltre 300 scuole siciliane tra il 2004 e il 2005, sul tema dell'identita' culturale all'interno dei curricula scolastici. I risultati dell'indagine, condotta dall'IRRE (Istituto regionale di Ricerca educativa), sono stati presentati oggi a Palermo dall'assessore regionale ai Beni culturali, ambientali e alla Pubblica Istruzione, Lino Leanza, alla presenza, tra gli altri, del dirigente dell'Ufficio Scolastico regionale, Guido Di Stefano."

Fonti: http://www.orizzontescuola.it/article12478.html

Salutamu!

--Sarvaturi 10:31, 17 Nuvèmmiru 2006 (UTC)

Micheli cancia

Iu penzu ca la lingua, nudda lingua, si pò firmari. La lingua s'evolvi cuntinuamenti, puru chidda siciliana. C'è sulu na lingua chi nun s'evolvi: chidda morta chi nun si parra chiù. Sugnu daccordu cu tia ca nun s'hannu a mèttiri di latu li palori chi avemu pi canciàlli cu prèstiti di la lingua taliana. Però s'havi puru a ricanùsciri chi, s'iddu la tutalità di li siciliani accittaru na nova palora, chissa s'havi a cunzidirari facenti parti di la nostra lingua, puru s'iddu veni di la lingua taliana. Speru ca sî d'accordu!

Salutamu!

--Giusi 01:41, 19 Nuvèmmiru 2006 (UTC)

Ciau Michè - ju haiu dittu sempri ca la cosa cchiù mpurtanti è l'usari dâ lingua siciliana pi scrìviri, supratuttu, ddi palori antichi, beddi e veru siciliani chi sunnu quasi scurdati (ma nun ancora cumpritamenti). Ma ô stissu tempu cci cridemu propiu comu dissi Giusi, s'avissi a trattari di na lingua viva, e chissu significassi c'amâ ccittari ddi palori d'urìggini dû talianu chi già si ùsanu tutti li siciliani (o chi hannu un usu mudernu unni lu vucàbbulu sicilianu nun asisti). Ogni lingua funziona d'accussi - ma è puru veru ca usannu la lingua comu stamu facennu ccà signìfica cunsirbari assai palori e sprissioni siciliani chi facirmenti si nni scumparìssiru di circulazzioni senza fari d'àutru. Nun ti scurdari: 1. Lu sicilianu havi la sò littiratura (puru siddu è picca); e 2. na lingua pura nun asisti a nudda banna, ca macari lu latinu nun era puru pi nenti. Ju vogghiu vidìriti scrìviri artìculi - nun t'adduni ca nni mancamu li vuci di tutti li lòcura miricani. Picchì nun t'accumenzi cu nu scopu di stu gèniri, chi fussi nu travagghiu assai ùtili pi nuiàtri e pâ lingua siciliana. Salutamu. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 07:14, 19 Nuvèmmiru 2006 (UTC)

'A nuoscia linnua bieddhra cancia

Ciau Michieli, 'razzi pri 'u ta missagghju. Ti 'rrispunnu priestu (ntra cocchi gghjòinnu). Salutamu. Saibbaturi

La lingua di li siciliani di Sicilia ntô 2006 cancia

Ciau Michè

Grazzi pi tutti li tò missaggi ntirissanti ca mi lassasti.

Sulu haiu asciatu tempu p'arrispùnniri a lu tò cummentu http://scn.wikipedia.org/wiki/User_talk:Sarvaturi#u_siculu

E' veru ca prima la nostra lingua, la lingua siciliana, era forti e pura, e ora è ancora na lingua, na lingua vera, puru siddu oramai è dèbbuli e ngrasciata di tantìssimi palori taliani, sicilianizzati o no.

La lingua siciliana va parennu sèmpiri di cchiù nu dialettu tàlicu pirchì pochi pirsuni 'n Sicilia pènzanu ca la parrata ca pàrranu di nicu è na forma lucali nica (p'asempiu lu dialettu trapanisi) di na lingua cchiù granni e autèntica (la Lingua Siciliana), e midemma pirchì nuddu organismu ufficiali (p'asempiu n'Accademia dâ Lingua Siciliana) asisti pi stabbilizzari li règuli grammaticali e lissicali dâ lingua siciliana.

E ju chi diciu dî talianismi ntâ lingua siciliana? Diciu ca l'òpiri attuali ca vennu scritti 'n sicilianu (p'asempiu la Wikipedìa siciliana) hannu a cògghiri lu lèssicu sicilianu (la forma pura) ancora utilizzatu dî siciliani, o quantu menu ancora arricurdatu. E pi tutti l'àutri palori c'ammàncanu s'hannu a usari l'equivalenti siciliani muderni (li neoluggismi) puru siddu spissu sunnu palori taliani ca foru sicilianizzati n modu cchiù o menu ladiu.

Nun ti prioccupari Michè, lu sacciu ca ti piaci assai la lingua siciliana, e pi dìriti la viritati: ju macari quannu ci penzu, mi faci tristi, pirchì penzu dintra di mìa ca li siciliani di Sicilia sunnu foddi di nun vuliri sarvari la sò lingua bedda e millinaria. Ma nuàutri l'appassiunati (spissu forasteri puru siddu essennu d'orìggini siciliana) dâ lingua siciliana nun putemu fàciri nenti di cchiù di chiddu c'avemu faciutu nzin'a oi, e supratuttu nun avemu lu drittu di dicìdiri ca a pàrtiri d'ora sulu s'hannu a usari li palori antichi (chiddi 'n sicilianu strittu) ca spissu sunnu quasi chiddi ch'èranu usati prima, p'asempiu lu sicilianu parratu ô Mediuevu e doppu (ca nun è sèmpiri beni capìbbili ntô 2006):

  • Annu 1268:

- Carlo Di Hierusalem e di Provenza Conti, significamuvi lu nostru avvenimentu in la Isula di Sicilia, si comu nostru riami giudicatu pri l'autoritati di la Santa Clesia di Ruma


  • Annu 1282:

- A lu magnificu, et egregiu, e potenti Signuri Re di Aragona

- In primu lu Conti di Lentini, zò esti Misser Alajmo, e Misser Abbati, e Misser Gualtieri di Caltagiruni

- onni rivirenza, havendu sempri mercì di li nostri pirsuni, siccomu homini vinduti

- quandu nun putissimu pri nostri littri scriviri, criditi a Misser Gionni, ch esti nostru sigretu


  • Annu 1377:

- mandari la ditta pirsuna di quista Università senza contradditioni alcuna


  • Annu 1400:

- quali fa espressa mentioni nellu

- havemu avutu relationi di li vecchi practici di stu locu, zoè misseri Giaimu di Cuté

- misseri Rigaulu di Valinzola, e Precti Girolamu Vigneri e Lemmu lu Beddu, chi dicinu havirilu


  • Annu 1497:

- parti di li spectabili et magnifici signuri officiali iusticeri


- preturi iudichi et iurati di la felichi chitati di palermo et di lu magnifico


- et mastro procuraturi di la dicta chitati hi la majesta di lu Signuri Re


- di la fidi christiana havi


- per la gracia di Deu

- Principi don Ioanni nostro multu caru et multu amatu


- benedictioni. et a li locutenenti generali nostri Archiepiscopi episcopi oy

- di li citati villi et lochi di ipsi et di chasiquiduno di loru majuri oy minuri et ali dicti citati villi et lochi et

- et ad tucti et

- statu gradu et condictioni et dignitati si sia saluti et dilectioni et a li universitati di iudei et ad

- iudeu homu et fimina

- etati constituti in li nostri regni et signurij cussi di li mari di qua comu di li mari di illa stanti et habitanti

- adsapiri comu per li patri inquisituri di la heresia et apostasia in li diocesi di nostri regni et signurij posti et constituti semo informati haviri trovato multi et diversi christiani haviri

- et stari et viviri in la ligi et supersticioni

- a la abominabili circumcisioni

- nome di Iesu christu nostru signuri et redempturi appartandosi di la doctrina evangelica di sua santissima ligi et

- et chi di la dicta eresia et appostesia so stati causa li Iudei masculi et fimini chi in dicti nostri regni et signurij


- per la conversactioni et communicactioni chi cum li dicti christiani


- li quali postpostu nostru timuri cum grandi studio cura et sollecitudini li


- li loru precepti et cerimonij di quilla et facendoli guardari lu sabbato et li

- et festi di quilla. per lo quali dicti patri inquisituri di alcuni citati et terri nostri di nostra

- per chi li christiani fussiro appartati di fari opera di Iudei in la sancta fe catholica misi et habituati non putia essiri in

- lu venerabili patri priori di sancta cruchi generali inquisituri di la dicta heretica pravitati in li regni et dominactioni nostri per discarrico di suo officiu chi per extirpari di lu

- di li dicti nostri regni et dominactioni cachassimo di quilli perpetualmenti et per sempri li dicti Iudei maschuli et fimini dicendo chi tal lepra est contagiusa excepto per la dicta expulsioni non era possibili remediari

- et chi ad ipsu per lu carrico chi tenia li convenia di cussi providiri

- et faguri cossi midesmo

- et nui chi principalmenti disiamo chi in nostru tempu la sancta fe catholica sia prosperata et exaltata et la eretica pravitati di nostri regni et dominactioni sia

- et condictioni di li iudei per loru affectata cecitati et grandi ostinactioni esseri studiusa et sollicita et ancora presentusa ad subvertiri li christiani et astuta et multu

- et majormenti ad quilli chi pervenino ad ipsi reputando chi li ponnu chiu facilimenti pervertiri. et comu li Iudei per sua propria culpa sianu summisi ad perpetua servituti et

- est per nostra pietati et gratia et si si discanuxino et sunno ingrati

- supra dicta est cosa multu justa chi perdano la dicta nostra gracia et chi sencza di quilla sianu da nui tractati comu heretici et fauturi di la dicta heresia et ipostasia.

- et universitati est raxuni chi tali universitati et collegiu si dissolatu et anichilatu. et li minuri per li majuri et lunu per laltro puniti. et supra quisto

- inquietamenti et sencza pietati la pravitati usuraria contra li dicti christiani publicamenti et manifeste comu contra inimici et

- gravi quereli di nostri subditi et naturali a nostri aurichi

- intiso in quilla cum multa diligencia havimo canuxuto

- dicti Iudei intra li christiani non si putiri remediari et cussi ni fussi licitu secundu la loru perfidia et

- et testabili per ipsi commisi. di li quali e certo chi per la loru obstinata infidelitati sunno incorregibili punirili di grandi et progravi peni. pero sulamenti havimo

- darili tali pena benchi sia minuri di quilla chi

- a la saluti di lanima di li christiani et subditi naturali nostri et a li conservactioni di ipsi et per sua saluti consisti in appartarili di la pratica conversactioni et comunicactioni di li Iudei li quali in tucto lu tempu passatu cussia la pocu comu lassai ha causatu la dicta heresia et apostasia et depopulactioni di li facendi di li christiani. actento chi li christiani chi sunnu vinuti ad alcuna terra per essiri manifesti usurarij et quilli chi

- viviri divino essiri di li citati et villi expulsi et cussi medesmi quilli chi per contagiari ponnu dampnificari a li altri et ancora per altri piu ligeri accaxuni ancora chi

- et publica utilitati temporali quanto piu li infidili usurarij manifesti seducturi di li catholici et fauturi di li heretici dintro li catholichi christiani per preservactioni et conservactioni di li animi di quilli et di la religioni christiana divino essiri cachati et appartati per chi livando la occasioni di errari est livatu lu erruri

- chi tucti li corpi di li Iudei chi in nostri regni et dominactioni stannu su nostri di li quali putendu per nostra real potencia et supprema potestati ordinationi disponiri a nostra voluntati usando quilli per quista tanta urgenti

- cum lu dicto patri priori inquisituri generali

- di nostra voluntati et consentimento lu dicto patri per soi licteri providiri supra la dicta expulsioni generali in favuri di la fidi.

- di lanimi et corpi et beni di li christiani subditi nostri per quistu nostru edictu perpetue

- et dominactioni occidentali et orientali tucti li dicti Iudei masculi et fimini grandi et pichuli chi in li dicti regni et dominactioni nostri stannu et si trovanu tantu in li terri demaniali comu ecclesiastici et in

- et dominactioni contenti. li quali Iudei masculi et fimmini hagianu et siano tenuti nexiri et andarisindi di tucti li dicti regni et dominactioni nostri infra tri misi poi di la publicactioni di li presenti

- chi passatu lu dictu tempu alcunu Iudeu masculu ne fimmina grandi ne pichuli di qualunca etati sianu poza stari ne starra in parti alcuna di li nostri regni et dominactioni nostri ne pozanu tornari a quilli per stari ne passari per quilli oi per alcuna parti di quilli sub pena di la morti et di perdictioni di li beni a nostra cammara et

- et senza processu et declaractioni alcuna et in quista midesima pena incurriranu qualsivogla persuni di qualsivogla statu ed condictioni sianu chi di poi di lu dictu tempu Iudeu oy Iudea di qualsivogla etati

- in li dicti regni oy dominactioni nostri oy in parti alcuna di quilli oy qualsivogla di quilli per chi quilli chi

- crimini di receptaturi et fauturi di heretici. pero duranti lu dicto tempu et quaranta jorni di poi chi sarranno ixuti li dicti Iudei masculi et fimini

- a li dicti Iudei et a loru beni subta nostra impara et devoctioni et subta la securitati et salvaguardia real nostra in manera chi nixuno sia usanti farili

- in persuna ne in li beni loru et cui lu fachissi incurra impena di rumpituri di nostra reali securitati. Pero a vui illustrissimo Principi nostru figlu lu intentu nostru

- exhortamu et incarricamo et a vui altri supradicti duca conti bisconti nobili baruni officiali subditi et naturali nostri secundo chi a chasquidunu di vui specta oy spectari

- chi lu presenti nostru edictu et tucto quillo chi in ipsu si conteni guardari et compliri guardari et compliri faczati realmenti et com effectu

- di fari oy consentiri directamenti oy indirectament lu contrariu si li ecclesiastici nostra gracia disianu haviri et li altri dicti peni ira et indignactioni nostra evitari. non obstanti

- ligi fori constitucioni usi et constumi di li dicti nostri regni et dominactioni et di chasquidunu di quilli li quali non pozanu comprindiri lu tenuri di quistu nostru edictu ne ordinari oy disponiri in contrariu di quillu per esseri factu et provistu lu dictu edictu in favuri di la fe conformandoni et fagurendu lo sancto officiu di inquisictioni per la cui auctoritati la dicta expulsioni

- chi li dicti universitati di Iudei et li singulari di quilli et

- et singularmenti su tinuti et obligati a christiani.

- chi di loru beni mobili et stabili dricti nomi et actioni si faza

- provistu ad effectu chi li loru credituri siano pagati et quillo chi restiria li sia lassatu et restitutu chi si lu pozanu liberamenti portari secundo la forma in la dicta nostra provisioni a la quali ni

- et perchi di lu supradictu ingnorancia allegari non si poza comandamu chi lu tenuri di la presenti sia preconizatu per vui

- in li citati di li dicti regni et dominactioni nostri per li lohi accostumati di quilli. in testimoniu di li quali cosi comandamu si faza la presenti cum

- secreto in dorsu sigillato

- in la nostra citati di

- jornu di lu misi di marzu en l'anno di la nativitati di nostru signuri



  • Annu 1497:

- ac primu lu serviciu di nostru Signuri Deu, appressu di la nostra maiestati, et ancora di lu bonu, et pacificu statu, et tranquillitati

- statuiri et eligiri homini timenti primo ipso Deu, zelanti lu nostru honuri

- circandu intra li nostri fidili alcuna sufficienti pirsuna pri tractari, cuncludiri, et firmari li pridicti

- quantu plui cunsidirannu li virtuti, la vita, et observantia di religioni e tutti li acti laudabili, et signanter quantu siti aptu

- Adunca havendu Nui pirfecta fiducia di la vostra discretioni, maturitati, prudentia, auctoritati, aptitudini, et industria pri li presenti nostri licteri

- et nuntiu nostru a lu dictu re di Tunisi, danduvi auctoritati, licentia et facultati

- et concludiri paci oy treva ad certu tempu infra la nostra maistrati, et lu dictu re


Salutamu! --Sarvaturi 01:14, 4 Dicèmmiru 2006 (UTC)


Scrittu doppu:

Pri fahùri Michièli, prìma 'i 'rrispùnniri a 'stu ma missàgghju, ràmmi tjèmpu pri 'a ma rispuòsta a 'u ta missàgghju "Lingua Sicula". Ti 'rrispùnnu 'ntra kòkki-gghjòinnu. Tu haj a-gghièssiri 'n'antikkièddhra paxinziùsu. 'Ràzzi.

Salutamu! --Sarvaturi 01:15, 4 Dicèmmiru 2006 (UTC)

Fogghiu di prova cancia

Ciau Michè - ti haiu criatu nu fogghiu di prova ntrâ tò pàggina d'utenti. È na sutta-pàggina propiu dâ tò pàggina. Ccà cci poi spirimintari câ tò scrittura, scrivennu zoccu voi, e poi quannu ti senti suddisfazzioni, poi criari na vuci seria. P'asempiu, sulu pi diri, putissi accuminzari na vuci chi si tratta dû tò paisi, e quannu ti pari accabbata, cci poi trasfiriri â pàggina giusta. Salutamu. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:26, 4 Dicèmmiru 2006 (UTC)

ps ti ricordi ca na vota ju ti dissi ca spissu si cci tròvanu li sprissioni siciliani chi s'assummìghanu chiddi ngrisi. Talìa: vutari fogghiu - cambiare discorso, i.e. to change the subject - but it reminds me of "to turn over a new leaf" or "to turn the page" - a slightly different meaning - but similar metaphor and image. It would be fun to share these as we find them - one of the best bits of Piccittu is the endless list of idiomatic expressions he provides - these are absolutely priceless, you won't find these anywhere else.

Ricanuscimentu di la lingua siciliana cancia

Ciau Michè, sta sira haiu arricivutu l'ùrtima newsletter di lu partitu pulìticu sicilianu "L'Altra Sicilia", e sta newsletter è veru ntirissanti pirchì pruponi di fàciri arricanùsciri lu sicilianu comu na lingua ufficiali dâ Sicilia (nta nu bilinguismu sicilianu-talianu ufficiali). Stu partitu voli ntrodùciri lu Sicilianu e àutri "materi" di civilitati siciliana (storia, littiratura, tiatru, ecc.) ntê scoli di l'ìsula. Stu partitu voli li ducumenti pùbbrici 'n sicilianu, li nzegni 'n sicilianu, li nnicazzioni stratali 'n sicilianu, e voli macari la criazzioni di na radiu-tv autenticamenti siciliana.

Pi sapìrinni cchiossai poi lèggiri l'artìculu ccà:

Laltrasicilia.org: Pruggettu linguìsticu di L'Altra Sicilia: pi lu bilinguismu ufficiali 'n Sicilia

Viva la Sicilia!

Salutamu! --Sarvaturi 20:06, 4 Dicèmmiru 2006 (UTC)

A pulitica eni a tutti bbanni... cancia

Vasamu i manu a Vossia llustrissima.
Nunneni ca ni scurdammu quarchiccosa Micheli, miricanu -sicilianu?
Comu ppi asempiu sti urtimi nutizzie ri pulitica mundiali? frischi frischi.
Viri ca nun simu babbi niautri, e tu l'avissitu a sapiri ca u sancu nostru eni lu stissu...
Nautru Golem nucliari criammu?... chissu significa a fini ra dimucrazzìa glubali...?? nun su comu i ciami tu "pili 'nta l'ovu"...
Ma chi stamu babbiannu?
Ma nunneni ca stamu scimuniennu tutti quanti?
U fattu eni ca sti ripubblicani miricani e lu prisidenti Bush si stanu muntannu tanticchia a testa... vuliemu parrari ri chissu anveci?
Ne i scurdammu li Trattati ri Non Prulificazzioni Nucliari??
Iu nun firmu mai socchiegghieré... prima manformu ri cchi mincia sta succiriennu nta pulitica...
Fammicci pinzari prima ppi piaciri... a tutta sta situazzioni nova...
Stammi bbuonu.
Viva a Sicilia!
Viva li Siciliani ntelliggenti e nfurmati!
Maurice Carbonaro 12:28, 11 Dicèmmiru 2006 (UTC)

E la pulitica chi cci nficca nno ricanusciri lu Sicilianu? cancia

Maurice…

A mia nun m’ha dari di vussia ca sugnu picciottu ma siddu mi voi dimustrari du rispettu mi putissi dari di «vui». Ma pi mia va bonu lu sólitu «tu».

Mi spiaci ma nun capivu tanti cosi ca mi scrivisti e ora li discurremu…

«Nunneni ca ni scurdammu quarchiccosa Micheli, miricanu -sicilianu?» Ma ccà qual’esti la spiata ca mi poni?

E poi nun arrinesciu a capiri soccu cci nficcanu li «urtimi ‘nutizzie’ ri pulitica ‘mundiali’»? Scusa, ma nfatti tuttu lu missaggiu ca scrivisti nun capisciu: «Viri ca nun simu babbi…u sancu nostru eni lu stissu.» Ma comu? «Nautru Golem nucliari criammu?» Chi? «U fattu eni ca sti ripubblicani miricani...Bush...si stanu muntannu tanticchia a testa... vuliemu parrari ri chissu anveci?» Ma chi dici?

M’ha scusari ma nun capisciu chi voi díciri cu tutti sti cosi. A mia vidé m’intressa la pulítica e mi piaci stari sempri ô currenti, ma nna stu casu riguardanti la lingua siciliana...chi cc’esti di discúrriri?

Liggivu ncapu la pággina di Sarvaturi ca scrivisti «...a cosa ca mi lassau pirplessu e a notizzia ca ci truvai sopra lu situ www.laltrasicilia.org ca rici:» e poi «...valissi a ddiri ca nvitarru macari ‘Raffaele Lombardo’ ca ppi li lizzioni si prisintau ca a Lega Nord ri Umbertu Bossi!! Ora ppi mmia a Lega Nord su npugnu di razzisti e iu nun mavissi mai prisintatu ppi li lezzioni ca a mo fotografia assieme a cchida ri l’exxi ministru....picciò mi scantu a ssiri tanticchia “stigghiatu”... A parti lu razzismu a Lega Nord s’apprisenta comu un partitu nazziunali na coalizzioni ri centru-destra e iu mi sientu, a ddiri a virita, ri centru-sinistra... Ma fammicci pinzari tanticchia...»

Ma io voglio sapere in che modo c’entrano tutti questi fatti? Secondo me, per quanto riguarda questa iniziativa, non bisogna affatto guardare il sito, né per sapere chi hanno invitato a qualche lezione né per sapere chi sarebbe forse un razzista. Invece occorre solamente scaricare il modulo al quale è allegato anche un’ampia spiegazione della proposta in questione. Leggendo questo modulo puoi sapere tutte le cose necessarie.

Questo è il problema. Sono quasi sicuro che in passato c’è già stata una proposta così però i siciliani, come hanno sempre fatto nella nostra storia, hanno deciso di non fare un ca**o. Per questo, malgrado che la nostra è la regione più grande dell’Italia che gode anche dell’autonomia speciale, la nostra lingua viene ancora considerato dialetto. Io ammetto che non conosco bene la politica italiana, però ti assicuro che è visibile perfino da qui in America l’apatia con cui agiscono i siciliani verso la loro Lingua.

Io, uno straniero americano, quando ho sentito di questa iniziativa ho cominciato subito a ringraziare il Signore perché – se ci credi o meno – da 6 anni dedico la mia vita allo studio del siciliano nello sperare che un giorno presto potrò andare in Sicilia a contribuire alla tutela della Lingua Siciliana. Poi vedo che si è appena cominciata una iniziativa proprio per questo motivo e sono contentisssssimo. Ma voi siciliani (spero non tanti, ma forse certi) volete parlare di queste cazzate, di chi sarebbe razzista e di chi assisterebbe a qualche lezione.

Non ha molto senso e prego tutti giorni al nostro Signore che questa iniziativa abbia un grandissimo successo e che la nostra lingua non muoia come sta facendo oggi. Ma io...non ci posso fare niente non essendo cittadino italiano (mannaggia l’ironia) e quindi resta nelle vostre mani e...come già detto...preferite a discorrere le minchiate.

Non ti voglio offendere, ma devo dire quanto mi lascia perplesso questo tuo discorso. Prego a te e a tutti gli altri siciliani di andare a firmarvi in appoggio al riconoscimento ufficiale della nostra lingua. Dicono che ci vogliono almeno 10.000 firme e ho pensato leggendo questo, ma perché non potrebbero raccoglierne subito 5 milione?! Vorrei conoscere il siciliano che non vorrebbe firmarsi!!

Infine l’unica mia speranza è che vi firmiate... //Micheli 03:22, 16 Dicèmmiru 2006 (UTC)

Arrispunnu... ma... cancia

Iu arrispunnu a cu mi scrivi n sicilianu e parra pulitu senza ca**i e mazzi (Ci appi a mintiri l'astirischi sopra o to "ca**o").
L'italianu si parra a nautra banna, ca scrivisti mienzu sicilianu e mienzu talianu.
Sentu a ddiri ca si vuliemu parrari sicilianu parramu sicilianu, e se vuliemu parrari talianu parramu taliani senza mbastardiri i du cosi.
Unu avissi a ssiri cuirenti macari ca a so ideoluggia ri gghiri a firmari sta ligghi e si propriu ci teni o bilinguismu ppi mmmia avissitu avutu a scriviri n sicilianu e puoi traduciri tutti nta lingua taliana.
A miegghiu cosa e ca ta nformi all'ammasciata o u cunsulatu talianu vicinu a unni campi comu gghiustamenti ti cunsigghia Sarvaturi e viri si cci hai a cittadinanza taliana accussì voti so cchi vuoi vutari e vinci a magghiuranza.
Ogni populu avi lu guviennu ca si merita.
Bon Annu
Maurice Carbonaro 09:04, 5 jinnaru 2007 (UTC)

Sono pazzi questi siculi ! LOL cancia

Ciau Micheli,

Accumenzu stu me missaggiu cu n'anticchia d'umuri. Nun sacciu siddu tu canusci Asterix and Obelix, nu cartoon/comic ca cunta l'avvinturi di dui gàllici nta vari paisi, e ntô quali lu pirsunaggiu grossu (di nomu Obelix) dici sempri sta frasa: Sono pazzi questi romani! (These Romans are crazy!).

Senza vuliri affènniri a nuddu, ju criju ca li siciliani sunnu foddi siddu nun vannu 'n massa a firmari n sustegnu a lu ricanuscimentu ufficiali dâ sò lingua, la lingua siciliana.

Haiu la mprissioni ca li siciliani di Sicilia sunnu di li ribbelli e ca ci piàcinu dìciri di no, sempri.

Haiu liggiutu lu missaggiu assai ntirissanti ca scrivisti a Maurice, e vogghiu arrispùnniri a zoccu dicisti: Ma io...non ci posso fare niente non essendo cittadino italiano (mannaggia l’ironia) e quindi resta nelle vostre mani.

-> Forsi hai la cittadinanza taliana ma nun lu sai. Lunidìa passatu, a l'Ammasciata Taliana, mi diceru c'haiu già la cittadinanza taliana (mentri sugnu francisi di nàscita e di cittadinanza) pirchì me matri è ancora cunzidirata "taliana" di la Ripùbbrica Taliana. Nfòrmati a l'Ammaciata Taliana o a lu Cunzulatu Talianu, cchiù vicini a unni campi.

Salutamu. --Sarvaturi 10:45, 16 Dicèmmiru 2006 (UTC)

Su dimucratici sti siculi! cancia

Caru Sarvaturi, iu pienzu ca forsi fussi miegghiu riri ca niautri siculi simu dimucratici e crirriemu nta libbettà ri pinzieru e ri parola arrispittannu l'upiniuni ri l'autri.
Macari quannu l'upiniuni ri l'autri ni parunu tanticchia marmanichi.

Bon annu.
P.S.: Ci misi na risposta a Calicchiusiculu prima ri stu paragrafu.
Maurice Carbonaro 10:18, 5 jinnaru 2007 (UTC)

Maurice... cancia

Maurice...

Lassamu iri li mi***iati. L'unica cosa ca m'intressa: picchi nun ti voi firmari? Si sicilianu, no? E picchi nun voi ricanusciri la lingua siciliana? Ti vulissi diciri tanti cosi, ma mi fermu cca. Rispunni pi favuri e dimmi picchi nun ti firmassi n'appoiu a lu ricanuscimentu e insignamentu di la cultura e lingua siciliani a la genti sicula...

Salutamu,

Micheli


Wikipedìa = Dimucrazzìa cancia

Ciau Micheli, capisciu la tò mpacenzia ma prifirisciu aspittari l'opinioni di Giusi prima di fàciri nu canciamentu accussì mpurtanti ntâ pàggina principali. E' na custioni di dimucrazzìa e di rispettu. Salutamu! --Sarvaturi 04:58, 11 jinnaru 2007 (UTC)


Bona nova cancia

Ciau Micheli, grazzi p'avirìrini arricurdatu di diffùnniri la bona nutizzia (pruposta di liggi). Tutti l'amministratura hannu vutatu "sì", quinni haiu faciutu lu canciamentu ntâ pàggina principali. Salutamu! --Sarvaturi 05:10, 12 jinnaru 2007 (UTC)

Tàula dâ pruposta di liggi cancia

Ciau Michè, grazzi pi lu tò missaggiu. Siddu voi pruvari a mudificari tantichiedda lu còdici dâ nova tàula, lu poi fàciri nta lu tò Fogghiu di prova. T'haiu mittutu lu stissu còdici di chiddu ch'è ntâ pàggina principali. Ovviamenti, doppu avìrilu mudificatu, lu poi prupòniri a l'amministratura (ntô Cìrculu). Salutamu! --Sarvaturi 06:02, 15 jinnaru 2007 (UTC)

  • Caru Micheli, grazzi pi lu tò missaggiu. Nta lu talk di lu tò fogghiu di prova, t'haiu arrispunnutu dicènnuti li mei pinzera. E' na bona cosa ca tu canusci assai palori veru siciliani, puru siddu a li voti sunnu palori tanticchiedda antichi ca sfurtunatamenti nun s'ùsanu cchiù oi. Mi dicisti ca stai priparannu na risposta tò, ma ju ti cunzigghiu di scrìviri na risposta curta e afficaci (chî tò fonti) mmeci di fàciri discurseddi troppu longhi. Bona vacanza a tia. Salutamu! --Sarvaturi 13:44, 29 jinnaru 2007 (UTC)

Elizzioni cancia

Ciau Micheli. Ti nformu ca ci sunnu elezzioni 'n cursu (pi nu novu amministraturi e pi nu novu bureaucrat). Tu sî nvitatu a vutari. Salutamu! --Sarvaturi 13:02, 11 Marzu 2007 (UTC)

Salutamu cancia

Ciau Micheli, mi fa piaciri ca t'hà vutatu a mia. Ju sugnu a tò cumpleta disposizzioni e di cuegghiè è ntirissatu â lingua siciliana, â Sicilia e a li tradizzioni dû nostru pòpulu. Dâ tò parrata mi para di capiri ca tu pigghi urìggini dâ pruvincia di Trapani, sparu macari a diri di Àrcamu oppuru quarchi paisi ô quantu, chistu lu capisciu di certiduni tò termini, spiciarmenti di èsti, ca è nu gricismu ca veni dâ forma virbali εστίν, estìn, la terza pirsuna prisenti dû verbu ειμί, eimì (èssiri). Siddu voj ni putemmu tèniri 'n cuntattu accussì ti cuntu quarchi cosa superchiu 'n capu di mia, ni canuscemmu megghiu e ni mittemmu a chiacchirari supra la Sicilia e la lingua siciliana. Pi tantu ti vaju lassannu lu mò nnirìzzu e-mail juccuti@hotmail.com, si mi putissutu cuntattari tràmiti MSN Messenger fussi na cosa bona accussì putissumu èssiri ntâ megghiu càrma. Ju ô sòlitu sugnu quasi sempri attaccatu nti MSN, spiciarmenti pumiriggiu e notti (vulennu macari nzinu ê 2-3), pirò datu ca tu stai â Mèrica nun sacciu comu avissumu a fari a rigularini pô fausu urariu. Siddu sta cosa si pò fari mi lassi nu missaggiu ntâ mò pàggina di discussioni unni mi fai sapiri n'urariu, jènnu a cunzidirari chiddu UTC (Greenwich) dâ Wikipedia Siciliana. Fammi sapiri, salutamu e rispittamu! --Anakletos 22:39, 22 Marzu 2007 (UTC)

jà / già cancia

Ciau Michè,

Siddu si leggi lu sicilianu anticu si poti vìdiri furmi tìpichi siciliani comu "ià" (jà).

"et essendu (Custanza) monaca et ià donna di chinquanta anni, lu Papa dispensau cum sì, per non viniri minu la subcessioni di lu regnu"

Fonti: http://tlio.ovi.cnr.it/voci/016895.htm

Sta furma siciliana autèntica "jà" veni dû latinu "iam" (comu lu spagnolu attuali equivalenti "ya") mentri la furma panziciliana attuali "già" veni di lu talianu equivalenti.

Salutamu!

--Sarvaturi 04:47, 5 Aprili 2007 (UTC)

Li discurseddi longhi cancia

Ciau Micheli, t'arringrazziu pi lu missaggiu tou assai ntirissanti. Hai raggiuni, a mia nun mi piàcinu li discursi troppu longhi. Prifirisciu lèggiri o scrìviri missaggi curti. Ma quannu ju ti diciu di lassari pèrdiri li discurseddi troppu longhi, pi fauri nun ti scuraggiari di scrìviri n sicilianu!


Quannu Pippu dici li rifirimenti boni nun pòrtanu sta forma, iddu voli diri ca la littiratura siciliana cchiù canusciuta (chidda c'usamu ccà) nun porta la forma ca quarchidunu pruponi. Michè, pi daveru criju ca ogni cristianu è obbrigatu di ricanùsciri c'esisti na littiratura siciliana assai famusa, e n'àutra littiratura siciliana ch'è picca canusciuta. Pippu parrau sicilianu quannu era nicu, e iddu leggi assai testi scritti 'n sicilianu (puisìi, rumanzi, canzuni, ecc.) nta li sò libbra e li sò tanti dizziunari c'accattau. E iddu arricivi spissu la rivista siculòfuna "Sicilia Parra" pubbricata di l'assuciazzioni sìculu-miricana Arba Sìcula. Criju ca Pippu nun parra sulu di ddu matiriali ca iddu teni 'n manu. Puru ju parru di "formi curretti" usati di Gnazziu Buttitta (o àutri granni autura siciliani famusi), ma nun haiu nuddu libbru di stu cristianu. Li mè "rifirimenti boni" sunnu quasi tutti 'n lìnia (nta la riti). Allura criju ca putemu ascutari zoccu Pippu dici supra na forma o supra n'àutra forma pirchì iddu è abbastanti capaci d'affirmari quali rifirimentu è "bonu" (assai usatu) e quali "nun è bonu" (nun è assai usatu).


E' veru ca nuddu hà studiatu abbastanti lu sicilianu pi dicìdiri comu scrivìrilu, ma ora ntô 2007 nun servi a nenti pruvari a nvintari àutri arfabbeti pi scrìviri lu sicilianu (MINCHIA!!! LA NOSTRA LINGUA STA MURENNU!!!). Nun avemu cchiù lu tempu nicissariu pi fàrilu e mancu avemu li "skills" nicissari. Nun semu di li linguisti. Sulu semu di li appassiunati e dunca avemu a usari li "règuli ortugràfichi", cchiù o menu stàbbili, usati nta la littiratura siciliana famusa ca già esisti.


Ju sugnu d'accordiu cu tia: criju macari ca ogni forma siciliana mèrita la cunziddirazzioni ma sugnu cuscenti midemma ca chistu nun signìfica ca avemu a usari tutti li formi siciliani asistenti (p'asempiu: "diàvulu", "diàulu", "diàvalu", "jàvulu", "jàulu", "riàvulu", "riàulu", ecc.). Nun ti prioccupari, tutti sapemu bonu ca esìstinu assai matiriali scritti 'n sicilianu spartuti a lu munnu, e tutti sapemu bonu ca nun canuscemu tutti li matiriali esistenti, ma usamu li principali (li cchiù canusciuti, li cchiù famusi, li megghi).


Sugnu puru d'accordiu cu zoccu dicisti a prupòsitu di “Il Vocabolario Siciliano-Latino di L.C. Scobar” a cura di Alfonso Leone, e di li vulumi di Piccitto. Prubbabirmenti Piccitto nun purtau l'òpira di n'auturi canusciutu pirchì chista hà statu scritta n'anticchia appressu ca lu vulumi di Piccitto fu scrittu. Chistu pari lòggicu.


Ma certu ca nutai l’assimigghianza forti cû spagnolu:

  • ya, yo, podemos, "he bisto a Mario", voy, puede, alcanzar, nacen, nació, ella, rramo, ecc.
  • jà, jò, putemu, "hè-bbistu a Mariu", vàju, poti, accanzari, nàscinu, nacìu, idda, rramu, ecc.


Pi mia "Pan-sicilianu" voli dìciri dui cosi:

  • 1-Pan-sicilianu/Pan-sicilianista: ca riguarda lu nteru sicilianu di Sicilia attuali (nzemi di li parrati siciliani odierni di Sicilia)
  • 2-Pan-sicilianu/Tri-càlabbru: ca riguarda la ntera lingua siciliana (tutti li parrati siciliani di Sicilia + li dialetti calabbrisi centru-miridiunali + li dialetti salentini)

Nta sta wikipedìa siciliana usamu suprattuttu l'aggittivu "pansicilianu" dû primu significatu (zoè "pan-sicilianista") di ccà susu, zoè comu l'ùsanu li littirati siciliani, ma li linguisti ùsanu macari st'aggittivu "pansicilianu" cu un significatu diversu: l'ùsanu quannu pàrranu dû sistema linguìsticu sicilianu cumpletu (parrati siciliani di Sicilia + dialetti calabbrisi centru-miridiunali + dialetti salentini).


E' veru, nun mi piàcinu li talianìsimi, ma nun vogghiu parrari e scrìviri la lingua siciliana di li siciliani morti, allura provu a scrìviri lu sicilianu 'n modu "ATTUALI", "STÀBBILI" e sempri 'n modu "TRADIZZIUNALI":


-> MODU ATTUALI:

  • "già" mmeci di "", "giustu" mmeci di "justu"
  • "jùdici" mmeci di "iùdici", "juanni/giuanni" mmeci di "iohanni", "judei" mmeci di "iudei"
  • "ciuri" mmeci di "xhiuri"
  • "casciuni" mmeci di "caxuni", "paci" mmeci di "paxi", "raciuni" mmeci di "raxuni", "nèsciri" mmeci di "nexiri"
  • "è/eni/evi" mmeci di "esti"
  • "piaciri" mmeci di "praciri"
  • "òmini" mmeci di "homini", "omu" mmeci di "homu", "aviri" mmeci di "haviri", "avemu" mmeci di "havemu", "abbitanti" mmeci di "habitanti", "eresìa" mmeci di "heresia", "onestu/anestu" mmeci di "honestu", "onuri/anuri" mmeci di "honuri",
  • "ntisu" mmeci di "intisu", "ddà" mmeci di "addà" (dû latinu "illà" o dû spagnolu "allá"), "nquisituri" mmeci di "inquisituri", "nimici" mmeci di "inimici", "nfidili" mmeci di "infidili", "ntentu" mmeci di "intentu"
  • "e" mmeci di "et/ed/er/hi/i" (dû latinu "et" e dû spagnolu equivalenti "y")
  • "a" mmeci di "at/ad/ar"
  • "catòlica/cattòlica" mmeci di "catholica"
  • "signurìi" mmeci di "signurij"
  • "assai" mmeci di "assaj", e "voi/boi" mmeci di "voj/boj"
  • "maiuri" mmeci di "majuri"
  • "cristiana" mmeci di "christiana"
  • "cumannamu" mmeci di "cumandamu" e "avennu" mmeci di "havendu" e "prigannu/prijannu/priannu" mmeci di "prigandu" e "quannu" mmeci di "quandu", "granni" mmeci di "grandi", "secunnu" mmeci di "secundu", "putennu" mmeci di "putendu"
  • "ogni" mmeci di "onni"
  • "nòbbili" mmeci di "nobili"
  • "pràttica" mmeci di "pràctica"
  • "nta li" mmeci di "in li"
  • "patri" mmeci di "pathri"
  • "bedda" mmeci di "bieddhra"
  • "dizziunariu" mmeci di "dictiunariu/dicziunariu/ditziunariu"
  • "circuncisioni" mmeci di "circumcisioni"


-> MODU STÀBBILI:

  • "un vasu" mmeci di "um-masu"
  • "tri vasati" mmeci di "tri-vvasati/tri-bbasati"
  • "cu mìa" mmeci di "cu-mmìa"
  • "un jornu" mmeci di "un-gnornu"
  • "haiu a jiri" mmeci di "haiu a-gghiri"
  • "braccianti a jurnata" mmeci di "braccianti a-gghiurnata"
  • "n Palermu" mmeci di "m Palermu"
  • "San Dumìnicu" mmeci di "San-Numìnicu"
  • "San Vilasi" mmeci di "Sam-Milasi"


Si poti usari ogni palora standardizzatamenti comu 'n ngrisi, comu 'n francisi, comu 'n talianu, comu 'n spagnolu, ecc. (day->day->day, jornu->jornu->jornu, giorno->giorno->giorno, dìa->dìa->dìa), zoè senza prioccupàrisi dû postu dâ palora ntâ frasi, senza prioccupàrisi dâ pripusizzioni mittuta prima dâ palora.


-> MODU TRADIZZIUNALI:

  • "semu" mmeci di "semo"
  • "fùssiru" mmeci di "fussiro"
  • "òpira" mmeci di "opera"
  • "viniràbbili" mmeci di "venerabili", "pussìbbili" mmeci di "possibili", "lìbbiru" mmeci di "liberu"
  • "cunzigghiu" mmeci di "consigliu", e "cuntaggiusa" mmeci di "contagiusa", "culleggiu" mmeci di "collegiu"
  • "pi/pri/ppi" mmeci di "pir/pe/ppe"
  • "càrricu" mmeci di "caricu"
  • "officiu" mmeci di "ufficiu"
  • "oramai" mmeci di "ormai"
  • "macari/midemma" mmeci di "anchi"
  • "lu nomu" mmeci di "lu nomi"
  • "oppuru" mmeci di "oppuri"
  • "accussì/d'accussì" mmeci di "cusì/cussì"
  • "principarmenti" mmeci di "principalmenti"
  • "piatà/piatati" mmeci di "pietà"
  • "truvamu/attruvamu" mmeci di "trovamo/truvamo"
  • "maiurmenti" mmeci di "maggiurmenti/majormenti"
  • "ponnu/pòtinu" mmeci di "pozzunu/possunu"
  • "vennu/vèninu" mmeci di "vengunu/venunu"
  • "tennu/tèninu" mmeci di "tengunu/tenunu"
  • "curpa" mmeci di "culpa", "arcuni" mmeci di "alcuni"
  • "sirvituti" mmeci di "servituti", "puvirtati" mmeci di "povertati", "libbirtati" mmeci di "libertati"
  • "chetamenti" mmeci di "quietamenti"
  • "chistioni/custioni" mmeci di "questioni/quistioni"
  • "supra" mmeci di ""
  • "tantu" mmeci di "multu"
  • "pubbricamenti" mmeci di "publicamenti"
  • "quareli" mmeci di "quereli"
  • "canusciutu" mmeci di "cunusciuto/canusciuto"
  • "tràsiri" mmeci di "trasire"
  • "scrìviri" mmeci di "scrivire"
  • "pirfidia" mmeci di "perfidia"
  • "li sò cosi" mmeci di "li loru cosi" (dû spagnolu plurali "sus cosas")
  • "nfidilitati" mmeci di "infidelitati"
  • "arma" mmeci di "anima"
  • "cunzisti" mmeci di "consisti"
  • "hannu vinutu" mmeci di "sunnu vinuti"
  • "contra" mmeci di "contru"
  • "sinu a/nzinu a" mmeci di "finu a"
  • "riliggiuni" mmeci di "religioni"
  • "accasioni" mmeci di "occasioni"
  • "arruri" mmeci di "erruri"
  • "alencu" mmeci di "elencu"
  • "Aràsimu" mmeci di "Erasmu"
  • "putistati" mmeci di "potestati"
  • "dispòniri" mmeci di "disporri"
  • "ntrodùciri" mmeci di "introdurri"
  • "tràiri" mmeci di "trarri"
  • "vuluntati/viluntati" mmeci di "voluntati"
  • "abbisugnari/aviri nicissitati" mmeci di "bisognari"
  • "ginirali" mmeci di "generali"
  • "prisenti" mmeci di "presenti"
  • "qualunca/qualunchi/qualegghiè" mmeci di "qualunqui"
  • "càmmira/càmmara" mmeci di "camira"
  • "turnari" mmeci di "tornari/ritornari"
  • "prucessu" mmeci di "processu"
  • "li jorna" mmeci di "li giorni"
  • "li vòscura" mmeci di "li boschi"
  • "li jardina" mmeci di "li giardini"
  • "ncarricamu" mmeci di "incarricamo"
  • "accunzèntiri" mmeci di "consentiri"
  • "cuntrariu" mmeci di "contrariu"
  • "addisìanu" mmeci di "disìdiranu"
  • "fora" mmeci di "fuori/fori"
  • "libbiramenti" mmeci di "liberamenti"
  • "purtari" mmeci di "portari"
  • "cunteni" mmeci di "conteni/cuntene"
  • "lu 22 di frivaru dû" mmeci di "lu 22 fibbraiu du"
  • "coriu" mmeci di "cuoiu/cuoju"
  • "azzaru" mmeci di "acciaiu/acciaju"
  • "canusciu a Fulippa" mmeci di "cunusciu Filippa"


Nota: lu dinamismu dû sicilianu esisti macari 'n francisi:

  • si scrivi sempri "un arbre" (zoè "un àrvulu" n sicilianu) ma si prununza sempri "un-nàrbr".
  • si scrivi sempri "un emploi" (zoè "un mpiegu" n sicilianu) ma si prununza sempri "un-nemploà".
  • si scrivi sempri "un impertinent" (zoè "un mpirtinenti" n sicilianu) ma si prununza sempri "un-nimpertinà".
  • si scrivi sempri "un oncle" (zoè "un zu" n sicilianu) ma si prununza sempri "un-nòncl".
  • si scrivi sempri "un eucalyptus" (zoè "un eucalittu" n sicilianu) ma si prununza sempri "un-nocaliptùss".
  • si scrivi sempri "les hommes" (zoè "li òmini" n sicilianu) ma si prununza sempri "le-sòmm" (mentri siddu liggemu n modu siparatu avemu "les"->"le", "hommes"->"omm").
  • si scrivi sempri "un homme" (zoè "un omu" n sicilianu) ma si prununza sempri "un-nòmm".
  • si scrivi sempri "aller avec" (zoè "jiri cu" n sicilianu) ma si prununza sempri "allé-ravèk" (mentri siddu liggemu n modu siparatu avemu "aller"->"allé", "avec"->"avèk").

Sapennu ca ntô francisi (lingua neolatina comu lu sicilianu) nun si scrivi li "liaisons" (zoè l'assimilazzioni funètichi), ju penzu ca fussi n'arruri granni di vuliri scrìviri chiddi siciliani. Pi mia, li finòmini dinàmici funètici dû sicilianu nun s'hannu a scrìviri, pirchì comu facemu pi tradùciri li palori comu "bacio"? ("vasu"?, "vvasu"? "masu"?, "mmasu"?, "basu"?, "bbasu"?). Penzu ca nun s'hannu a scrìviri pirchì st'assimilazzioni nun funziònanu sempri lu stissu nta tutta la zona siculòfuna di Sicilia: p'asempiu si poti diri "tri-vvoti" o tri-bboti" ("tri voti"), e "m-marcu" o "m-barcu" ("'n varcu"), ecc. e siddu ossirvamu li dialetti calabbrisi centru-miridiunali e li dialetti salentini (c'appartèninu a lu gruppu linguìsticu dittu "Sicilianu"), stu finòminu funèticu di l'assimilazzioni nun succedi sempri.

Michè, hai a capiri ca nun è lu nostru rolu di nvintari novi règuli ortugràfichi (arfabbeti novi) di lu sicilianu scrittu. Nun è la nostra missioni di criari na lingua senza l'opinioni di linguisti, e suprattuttu nun avemu li "skills" nicissari pi fàrilu. Pi la maiuranza di li utenti di sta wikipedìa, scrìviri n sicilianu è sulu un "ozziu" o na "attivitati p'addivirtìrisi" (leisure, hobby, ecc.). Appoi, ti vogghiu diri ca puru siddu dumani nu gruppu di linguisti crea n'ortugrafìa unificata officiali di lu sicilianu scrittu, ci voli prubbabbirmenti cchiù misi o cchiù anni p'adattari ortugraficamenti tutti li artìculi dâ wikipedìa siciliana... Allura ora la megghia cosa ca un cristianu avissi a fari, è la cullabburazzioni cu nuàtri. Fari lu ribbelli servi sulu a fari scumpàriri lu sicilianu n'anticchia cchiù a lu jornu. T'arricordu ca foru suprattuttu li dui siciliani nativi Peppi lu rausanu e Giusi la palirmitana a criari lu cumpenniu stilìsticu di sta wikipedìa, e Giusi studiau la dialettoluggìa siciliana a l'Univirsitati di Palermu, allura nun criju ca sti dui pirsuni sbagghiaru a fàrilu stu cumpenniu.

Hai a capiri macari ca lu cumpenniu stilìsticu nun poti èssiri canciatu senza lu cunzenzu di li 5 amministratura: Ju, Pippu, Peppi, Giusi e Anakletos.

Penzu ca ogni sicilianeddu (di Sicilia o di fora) avissi a "fare delle concessioni" pi pirmèttiri di crìsciri na picca sta wikipedìa siciliana.

Pi fauri, jùnciti cu nuàutri mmeci di scrìviri artìculi "da solo" nta un documentu di lu tò prugramma nfurmàticu Microsoft Word! Travagghiamu nzèmmula! Semu tutti siciliani e tutti vulemu beni a la nostra lingua (lu sicilianu), e a la nostra cultura (la cultura siciliana)!

Salutamu!

--Sarvaturi :-) 11:51, 7 Aprili 2007 (UTC)

L'arrispunnuta cancia

Ciau Michè, nun ti prioccupari, pozzu aspittari. Ju macari ti facìa aspittari quannu nun avìa abbastanti tempu p'arrispunniriti. :-) Salutamu e a prestu! --Sarvaturi 11:35, 25 Aprili 2007 (UTC)

  • Ciau Micheli, vidi ca t'haju mannatu na mail ntô nnirizzu ca mi lassasti ddà banna. Salutamu. --Anakletos 23:04, 25 Maiu 2007 (UTC)

Intervallo cancia

Ciau Micheli, sugnu Santu,scusa si mi ntrumettu nta stu discursu: liggii ntâ pàggina di discussioni di Sarvaturi la tò pruposta di fari nà pàggina pê palori 'n sicilianu e a mia mi pari nà pruposta bona. A prupositu dâ palora taliana "intervallo", secunnu a mia, idda nun hàvi la traduzzioni corrispunnenti 'n sicilianu, ma pò èssiri tradotta usannu àutri palori, accussì comu, p'asempiu, nun si pò tradùciri la palora ngrisi "personal computer", ca 'n talianu addiventa "elaboratore elettronico" (ma ca, ormai, tutti chiamamu comu veni chiamatu 'n ngrisi); oppuru "file" , comu û traduci 'n talianu (o sicilianu) ? - Nun û traduci ! Arresta accussì comu è ntô ngrisi. La palora "intervallo", secunnu a mia, ntâ lingua siciliana nun esisti: sta palora pò attruvari â currispunnenza cu la palora "staccu", quannu pi intervallu si voli dìciri pausa di travagghiu, o di àutra attività : û cuntadinu (viddanu) faceva lu "staccu di manzijornu"; oppuru, pi nnicari n'intervallu di tempu, si pò dìciri "ntô tempu ca...", o si ponnu attruvari àutri palori currispunnenti 'n basi a lu discursu. Pirciò, si propriu s'hà usari ssà palora, idda pò èssiri "sicilianizzata" e pò addivintari intervallu, ntirvallu, ntirvaddu, ecc.

Penza ca, quannu jù era nicu (nascii ntô 1954, nzemi a telivisioni taliana - macari chista nun esisti 'n sicilianu, ma pò èssiri sulamenti sicilianizzata - ), quannu c'era l'intervallo, dicèvumu ca c'era û staccu di l'intervallu. Zoè, l'intervallu stissu vinìa chiamatu staccu.

Ciau --Santu 09:34, 27 Maiu 2007 (UTC)


  • Ciau Micheli e Santu! Michè, puru a mia mi piàcinu arcuni furmi siciliani ca tu usi (p'asempiu: "pacènzia" ma nun la usu). Cuntìnui d'accussì a circari li furmi autèntichi siciliani (puru siddu n'anticchia arcàichi a li voti)! -> lu tò travagghiu va a sèrviri a li linguisti ntô futuru, e a li scn-wikipidiani ora. T'arrispunnu quannu pozzu (attuarmenti travagghiu ntâ Spagna e nun haiu la trasuta a Internet n casa). Nta lu mè computer (chiddu ca ristau 'n Francia), ju avìa accuminzatu nu dizziunariu etimològgicu sicilianu nicu, a pàrtiri di stu situ talianu: http://tlio.ovi.cnr.it/ ca porta li palori antichi "itàlichi" (tuscani, siciliani, ecc.). P'asempiu poi lèggiri sta frasi: "Et partendusi di killu locu, pervinniru a li mulini chi su dananti Castruiohanni, in la ripa di lu flumi, chi havi nomu, killu loru" nta sta pàggina: http://tlio.ovi.cnr.it/voci/014943.htm (e ci sunnu assai pàggini, è veru ntirissanti!). Salutamu e a prestu! --Sarvaturi 13:18, 30 Maiu 2007 (UTC)

Li tò discurseddi cancia

Ti salutu Micheli, speru ca stai bonu. Ti nformu c'avemu arrispunnutu a li tò discurseddi assai ntirissanti:

Salutamu!

--Sarvaturi 12:04, 27 Austu 2007 (UTC)


Avissi piaciri di lèggiri quarchi artìculu tò cancia

Ciau Micheli, sugnu Santu. Ntra nuatri nun c'è stata mai l'uccasioni di scangiari quarchi palora, ma haiu liggiutu sempri cu ntiressi li tò cummenti ca sunnu sempri, cumunqui, appassiunati.

E è propriu pi chissu ca avissi lu piaciri di lèggiri macari quarchi artìculu tò misu nta sta wikipedia. Sugnu sicuru ca tu n'hà fattu tanti, ma jù nun n'haiu nzittatu mancu unu.

Pri favuri, si mi nni poi signaliari quarc'unu: capaci ca mi nzignu quarchi cosa liggennu lu tò modu di scrìviri, comu già haiu fattu liggennu l'artìculi di l'àutri.

Grazi pri l'arrispunnuta. Salutamu!--Santu 20:00, 28 Austu 2007 (UTC)

Arrispunnuta cancia

Ciau Michè, t'arrispunnìi: Discussioni:America's Cup. Salutamu! --Sarvaturi 12:50, 9 nuv 2007 (UTC)

Ma chi fai? cancia

Micheli, ognidunu havi la sò opinioni, siddu voi èssiri rispittatu, hai a nzignàriti a rispittari a l'àutri: puru siddu nun sî sempri d'accordu cu lu nostru modu di scrìviri, t'addumannu di nun pruvari a scuraggiari a l'utenti ca travàgghianu ccà. Nun è la prima vota ca fai chistu. La pròssima vota, t'haiu a bluccari! Capisti? Salutamu! --Sarvaturi 11:44, 7 Dic 2007 (UTC)


Michè,

Dicisti a Santu ca:

  • nun voi aiutari a difùnniri un sicilianu ca cunzìddiri sbagghiatu
  • la Wikipedia sta difunnennu tanti cosi sbagghiati, e pi chistu mmeci di fari un beddu sirvizziu a lu sicilianu, ci fà dannu
  • lu pan-sicilianu nun esti àutru ca un dialettu di l'italianu

E na vota scrivisti a Pippu ca nun servi a nenti di scrìviri artìculi ntâ wikipedia siciliana. E a mìa mi scrivisti cchiù missaggi pi nzaiari di cummincìrimi ca nun è bonu lu nostru modu di scrìviri lu sicilianu.

Pi fauri, t'addumannu di nun turnari a diri cosi accussì a l'utenti, masinò ju li cunzìddiru comu affisi contra stu pruggettu enciclopèdicu.

Salutamu! --Sarvaturi 12:12, 7 Dic 2007 (UTC)


Michè, nun capisciu pirchì sempri voi fari la guerra a tutti. Na cosa certa: tutti sti sciarri nùtili nun aiùtanu la lingua siciliana. Stai pirdennu lu tò tempu cu tutti sti chiacchiarati: lu sicilianu di 150 anni fa, sulu li morti lu pàrranu. Siddu voi aiutari la lingua siciliana, poi standardizzari li nostri 11000 artìculi (usannu lu Cumpenniu stilìsticu). Salutamu! --Sarvaturi 14:00, 7 Dic 2007 (UTC)

Chi fu? cancia

Caru Micheli e Caru Sarvaturi, chi fu? Chi succidìu? Picchì vi sciariati?

Micheli... û sacciu... tu si nu picciottu appassiunatu, ma a li voti chê tò discursi fai siddiari li cristiani (sugnu sicuru ca nun û fai apposta). Nun è tantu chiddu ca dici, ma comu lu dici... Li crìtichi - ca sunnu sempri li binvinuti - hannu a èssiri custruttivi, mentri ca î tò pàrrunu fatti apposta pi sdirubbari.

Sarvaturi... non ti siddiari! Tutti hannu dirittu di diri la sò pinzata! Micheli, è veru, è tanticchia camurriusu, ma 'n funnu è simpàticu. Làssalu diri.

Caru Micheli, la spiata ca ti fici ccà: avissi piaciri di lèggiri quarchi articulu tò era pruvucatòria, picchì vitti ca li crìtichi di tia purtati èranu assai, ma, scaminannu ntô situ, nun attruvai mancu n'atìculu scrìvutu di tia. Allura, comu fanu li pulìtichi dû nostru cuvernu talianu, è beddu stari a l'upposizzioni, ma a ura dê fatti...!

Ci sunnu dui modi pi fari crìtica: una è chidda ca hà fattu tu nzinu a oggi, e l'àutra e chidda di travagghiari p'addimustrari di la buntà di chiddu ca sunnu li propi upinioni.

E' VERU, ci sunnu tanti palori scrivùti nta na furma talianizzata! E allura, comu si fa? Si discurri (senza urtari a cui si fa nu c... tantu pi purtari avanti stu pruggettu). P'asèmpiu talìa ccà Wikipedia:Circulu#Canciu_di_la_vuci: fecennu na pruposta câ carma, vinni canciata la palora "annulla" cu "scancella". Àutru asèmpiu: pi nnicari nu "link esterno", veni usata la frasi "Liami sterni". A mia nun mi piaceva e, anveci di chissu, ci scrivii "Lijami di fora": vitti ca àutri stannu scrivennu ora accussi.

Turnannu ô discursu dû "sicilianu anticu" e a la tò spiata si ti capìsciu si tu usi parannu cu mia palori antichi, t'arrispunnu dicennu ca abbisogna a vìdiri: arrinesciu a lèggiri nzinu a lu sicilianu scrivutu ntô 1700... 1600, và! Appoi pozzu attruvari quarchi pubbrema. A stissa cosa mi succedi cô talianu: siddu provu a lèggiri Danti, haiu quarchi pubbrema. Chissu, pirò nun mi succedi cô latinu, ma, accura, cu chiddu acclisiasticu (ca è chiddu ca si studìa a scola), mentri penzu ca cô latinu ca parravanu li populazzioni a l'ebbica, penzu ca nun ci capissi nenti. Ma û sai picchì? Picchi chistu cô tempu canciava, a manu a manu ca s'ammiscàvanu li razzi e trasèvanu ntâ lingua palori novi e novi custruzzioni dê frasi stissi di nu discursu. Chistu succedi cu tutti î lingui dô munnu. Lu ngrisi miricanu nun è û stissu di chiddu ca si parra a Londra. Lu spagnolu dâ Spagna nun è comu a chiddu dâ Mèrica Latina. Ma putemu diri ca lu ngrisi miricanu non è ngrisi? Certu, ci sunnu diffirenzi, ma lu cippu e chiddu!

Ora ti vogghiu fari jù na spiata: zoccu mi scrivisti ntâ mè pàggina d'utenti chi sicilianu è? E' anticu? Mudernu? Si è sicilianu anticu, allura ti dicu ca nta sta wikipedia si scrivi 'n sicilianu anticu; si, anveci, è mudernu allura ti dicu ca non capisciu chi voi.

E' VERU, tanti palori antichi s'hannu pirdutu. Ma tanti àutri ca jù non canusceva mi nzignai ccà (jù vegnu di na famigghia ca parrava 'n sicilianu - mè patri havìa la 3a elemintari e mè matri arrivau a la 5a, picciò senza cuntaminazzioni sculastichi - Quannu penzu, penzu sempri 'n sicilianu). Videmma, p'asèmpiu, nun è palora dû vucabbulàriu catanisi e m'û nzignai ca wikipedia lu significatu; VEDOVA=cattiva m'û nzignai ccà; essiri visitusu ? - nzinzina ? - bbaunu ?

Pi finiri: p'addimustràriti ca lu sicilianu ca si scrivi ccà è sicilianu (cu tutti l'arrori ca si ponnu fari, picchì chiddi ca ci scrivemu nun semu studiusi di dialettuluggìa -ma ci mittemu tutta la cchiù bona vuluntà), ti rimannu a dui cunti scritti di Giuseppi Pitrè 'n lingua siciliana, ca jù mi limitai a cupiari accussì comu sunnu di nu libbriccinu: Marzu e la vecchia e Èssiri di chiddi di darreri lu cannizzu (liggenna palermitana).

Chi dici? Mancu Giuseppi Pitrè sapìa bonu lu sicilianu?

Micheli, cerca d'èssiri tanticchia cchiù mudestu. Û jancu non è tuttu jancu e û nìuru non è tuttu nìuru. (Cuntinua, pirò, cu passiuni ntâ tò circata dê palori antichi, ca è cosa ùtili assai pi tutti).

Ciau.--Santu 18:09, 7 Dic 2007 (UTC)

Portu Palu di Menfi cancia

Ciau Michiluzzu, t'arringrazziu pi lu tò missaggiu. Era troppu longu pi spiegàriti allura haiu faciutu direttamenti lu canciamentu (disambiguazzioni) nta la pàggina Portupalu. Ti salutu. --Sarvaturi 17:52, 8 Dic 2007 (UTC)

  • Michè, participari a la wikipedia nun è diffìcili, sugnu sicuru ca puru tu sî capaci di fari cosi boni nta sta Wikipedia. Hai na granni canuscenza di lu sicilianu. Curaggiu! :-) Salutamu. --Sarvaturi 18:35, 8 Dic 2007 (UTC)

Scrittu doppu: siddu hai bisognu d'aiutu poi addumannari a mìa, a Peppi 'u spaccafurnaru, a Pippu 'u sìculu-australianu, a Santu 'u catanisi, ecc. Tutti ccà ti putemu aiutari. --Sarvaturi 18:48, 8 Dic 2007 (UTC)

  • Ciau Micheli, ti vulemu cu nuautri. --Santu 22:41, 8 Dic 2007 (UTC)