La EMI (sigla ri Electric and Musical Industries) fu na storica tichitta discugrafica, cu sede a Kensington, Londra. Fu una ri quattru granni casi discugrafichii (major) ca annu monopolizzatu u mercatu musicali finu a quannu, nto 2011, fu cumprata da lu gruppu Vivendi Universal (a divisioni musicali) e da lu consorzio Sony/ATV (a divisioni di l'editoria). La EMI music opira 'n oltri 25 nazziuni divìersi.

Storia cancia

Nasciu, da lu puntu di vista industriali, nto 1931, da la fusioni di la Gramophone Company e di la Columbia Graphophone Company. A branca mèricana di la His Master's Voice fu inveci cumprataa da la RCA Victor.

A divisioni ri mùsica classica, confluita nto 1990 na la tichitta EMI Classics, fu pi assai tempu direttu ra Walter Legge; duranti stu piriodu eranu ri proprietati di la casa discugrafica ri Londra Philharmonia e li studi ri Abbey Road Studios, inaugurati u 12 di nuvèmmiru 1931 ra Sir Edward Egar. Nnà ddù annu, ne so labburatori di ricerca, l'ingegneri Alan Blumlein brevettò u so sistema di registrazzioni e produzzioni du sonu binaurali (stereo). Nto l'uttuviru du 1952 lanciò u so primu microsolci a 33 giri 'n cuncumtanza cu l'inizziu di la produzzioni di 45 giri da 7”. Nto 1958 veni pubbricatu u primu LP stereo, u 19 di frivaru du 1960 vinni pubbricatu l'ultimu 78 giri EMI: Rule Britannia e Royal Event ri Ross Conway; u 23 di marzu 1962 cessò a produzzioni di 78 giri. A prima cassetta a nastru preregistrata vinni pubbricata nto 1966.

U sitturi produttivu nun è statu unicamenti chiddu discugraficu, a la pari di la societati cuncurrenti Decca, fu prisenti nto mircatu di li apparecchiaturi ri produzzioni cu realizzazzioni ri prigevuli fattura, oltri a li grammofoni, puru ri amplificaturi tecnicamenti all'avanguardia pi l'ebbìca, ormai veri oggetti ra cullizzioni.

A societati fu cumprata da lu funnu ri investimentu privatu Tierra Firma u 22 di marzu 2007 ri cui è prupritariu u britannicu Guy Hands. A societati fu valutata 4,7 miliardi ri dollari. L'operazzioni si rivelò fin dall'inizziu difficili; a cuntrazzioni du mircatu di la mùsicam iniziata cu boom di la mùsica digitali, accelerò ca crisi, lassànnu a Citigroup cu nu debbitu ri 3 miliardi ri sterline, inasprennu i rapporti cu Hands e a so societati Tierra Ferma. U finanzieri fici causa a la banca mèricana, accùsannula ri avillu ingannatu duranti a vinnìta. Hands puntava a rinegozziari l'accordu e nun perdìri u cuntrollu ri EMI ma sìenza successu: 'n tribunali pirdiu. A presa ri cuntrollu ra parti ri Citigroup, avvenuta l'1 di frivaru 2011 cumpurtl na riduzzioni du 65% du debbitu ri Emi ra 3,4 miliardi ri sterline a 1,2 miliardi ri sterline.

L'11 di nuvèmmiru 2011 Vivendi e Universal Music Group (UMG]] rivelanu EMI Music pi nu valuri tutali ri 1,2 miliardi ri sterline, cumplitannu l'acquistu u 28 di sittèmmiru 2012. La EMI avia na quota du mircau munniali du 13,4%.