Ecunumia (articulu 'n calabbrisa)

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabbrisi di Catanzaru (CZ), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Econumìa.



Introduziona cancia

Ppe ecunumia - d'o grecu οἴκος (oikos), "casa" 'ntesu puru comu "bene de hamigghia", e νόμος (nomos), "legge" - s'intenda sia l'utilizzu d'e risorsi scarsi ppe soddisfara a lu megghju i bisogni 'ndividuali contenendu 'a spesa, sia u sistema d' organizzaziuna dell' attività 'e tala natura attuati da persuni, organizzaziuni e istituziuni (sistema economico).

Operatori ecunumici cancia

L'agenti economici cchi operanu 'ntra i scambi ecunumici sunnu :

  • i hamigghi, cchi consumanu beni e servizi prodotti ;
  • i società o produttori cchi svolgianu attività hinalizzati a lu conseguimentu 'e nu guadagnu derivatu d'a vendita d'e beni e servizi prodotti
  • u statu ca intervena attraversu i prelievi tributari, attraversu leggi cchi disciplinanu i scambi ecunumici e ,'nta arcuni casi attraversu aziendi pubblici divena produttora;
  • e atri organizzaziuni senza hinalità 'e lucru, cchi eroganu servizi a beneficiu d'e hamigghi (sindacati d'e lavoratori, organizzaziuni religiosi, enti 'e beneficenza ecc).

Hatturi produttivi cancia

Pp'a produziuna 'e beni e servizi s'utilizzanu particulari risorsi ditti hatturi produttivi cchi si dividanu in:

  • hatturi produttivi umani (lavoru),
  • hatturi produttivi materiali (u capitala, u terrenu ecc...).

I hatturi produttivi, puru ca sunnu utilizzati efficentementa, 'on bastanu pp'a produziuna d'e beni e servizi ca sunnu necessari a soddisfara tutti i bisogni avvertuti; ppe chissu si hannu 'e hara arcuni scelti chi ponnu essara riassumuti 'nta tri domandi:

  • cchi producira e 'n quala quantità ?
  • comu producira ?
  • e ppe ccui? .

I primi dui domandi trovanu 'na risposta cuncreta 'nto grafichu d'a frontiera d'a produziuna o frontiera d'e possibbilità produttivi mentre ppe chiddhu cchi riguarda 'a terza domanda, quandu si trova 'na risposta 'a li primi dui domandi a terza risposta esta automatica.

frontiera d'a produziuna cancia

Vistu ca i risorsi pp'a produziuna e nu certu bena o servizu sunnu scarsi, i risorsi cchi sunnu a dispusiziuna hannu e d'essera utilizzati efficentementa ppe raggiungira u massimu prohittu. 'Nto u graficu d'a frontiera d'a produziuna quarsiasi puntu sutta 'a curva esta 'na cumbinaziuna inefficenta, mentre quarsiasi puntu subba 'a curva esta 'na cumbinaziuna impossibbala (picchi 'on bastanu i risorsi) e 'n hina tutti i punti d'a curva sunnu cumbinaziuni 'e massima efficenza.

Setturi ecunumici cancia

'A divisiona tradiziunala comprenda tri setturi:

  • settura primariu, cchi cumprenda l'agricurtura, 'a sirvicurtura, 'a pesca, u sfruttamentu d'e cavi e d'e minieri;
  • settura secundariu, cchi cumprenda l'industria 'n sensu strittu, l'edilizia e l'artigianatu;
  • e settura terziariu, che producia e forniscia servizi.

Atri classificaziuni cchju articulati sunnu:

  • ISIC (International Standard Industrial Classification of All Economic Activities), cchi vena utilizzatu d'a Divisiuna Statistica d'e Naziuni Uniti;
  • ESCAP (Economic and Social Commission for Asia and the Pacific), cchi vena utilizzatu d'a Naziuni Uniti;
  • NACE (Nomenclature statistique des activités économiques dans la Communauté européenne), usatu dall' Uniona Europea [In Italia l’ISTAT traducia i codici NACE comu classificaziuna ATECO].

Vuci currelati cancia