Ernest Ropiequit "Jack" Hilgard (19042001) a statu nu pissicoluggu statunitenzi, prufissuri a l'univirsitati di Stanford, ca addivintau famosu 'nta l'anni '50 ppi li so ricerchi supra a l'ipnosi, spiciarmenti supra lu cuntrulli di lu duluri.
Assiemi a André Muller Weitzenhoffer, Hilgard sviluppau lu Stanford Hypnotic Susceptibility Scales (Scali di suscittibbilitati Ipnotica di Stanford) duoppu l'anni '50.

Ipnosi cancia

Hilgard eni spicificatamenti canusciutu ppa so tiuria di lu "ussirvaturi ammucciatu" criatu 'nta la menti mentri l'ipnosi prufunna eni in azzioni.
A so ricerca supra a l'"ussirvaturi ammucciatu" duranti li sissioni d'ipnosi ppi l'amministrazzioni di lu duluri avìa lu scopu di suppurtari a sô tiuria neudissassociaziunista, ca sustinìa ca na pirsuna sutta ipnosa poti ussirvari lu su duluri senza spirimintari consciamenti arcuna suffirenza.
S'avissi a nutari ca stu finominu o di lu "ussirvaturi ammucciatu" a statu cuntruversu e li critichi sustinierru ca si putìa fabbricari duranti lu statu ipnoticu ccu suggerimenta, indicannu ca ci putìa ssiri a pussibilitati ca nun era autru chi n'arfifattu di l'istruzziona rati a li participanti a ricerca.

Iducazzioni cancia

Natu a Belleville, Illinois, lu 25 giugnettu di lu 1904, Ernest Ropiequit Hilgard era lu figghiu di nu medicu. Lu studiu di l'ingignirìa fu lu campu ca urigginariamenti ci piaciu studiari a l'univirsitati; arriciviu lu so Bachelor Degree (laurea di primu liveddu) 'nta ingignirìa chimica di l'univirsitati di l'Illinois nta lu 1924. Puoi scigghiu di sturiari pissiculoggia, e s'innìu a Yale, unni arriciviu lu Ph.D. (Dutturatu di ricecca) 'nta lu 1930.