Stu file veni di Wikimedia Commons e purrìa èssiri adupiratu di àutri pruggetti.
Appressu veni ammustrata la discrizioni prisenti ntâ sò pàggina di discrizzioni.
Similar SVG image available
File:Coat of arms of Romania.svg è na virsioni vitturiali di stu file. Avissi a èssiri usata ô postu di sta mmàggini raster quannu è nicissaria na risuluzzioni supiriuri.
Sicunnu la liggi rumena supra lu drittu d'auturi e dritti cunnessi N. 8 dô 1996, capìtulu III, artìculu 9, li ducumenti siguenti nun ponnu binificiari dâ prutizzioni giurìdica accurdata ô drittu d'auturi:
(a) l'idìi, tiurìi, cuncetti, scuperti scintìfichi, pruciduri, mètudi di travagghiu, o cuncetti matimàtici n quantu tali e li nvinzioni, cuntinuti ntôn travagghiu, nnipinnentimenti dô modu d'aduzzioni, scrittura, spigazzioni o sprissioni dô stissu;
(b) testi ufficiali di natura pulìtica, liggislativa, amministrativa o giudizziaria, e li sò traduzzioni ufficiali;
(c) sìmmuli ufficiali dô Statu, d'enti pùbblici e d'organizzazzioni, comu stemmi, siggilli, banneri, emblemi, scudi, distintivi e midagghi;
(d) mètudi di paiamentu;
(e) nfurmazzioni e nutizzi;
(f) fatti e nfurmazzioni sìmplici.
Noltri, n accordu ô capìtulu X, artìculu 9, paràgrafu 2,
Li fotugrafìi di littri, atti, ducumenti d'ogni gèniri, disigni tècnici e àutri ducumenti sìmili nun ponnu binificiari dâ prutizzioni giurìdica accurdata ô drittu d'auturi.
Pirtantu sta mmàggini si prisumi èssiri di duminiu pùbblicu nta tuttu lu munnu, macari si arcuni dê catigurìi dê quali susu pòzzanu èssiri suggetti a ristrizzioni d'usu n Rumania. Nota: L'usu di stinnardi o banneri è suttapostu a ristrizzioni ligali, nnipinnentimenti dô copyright dâ mmàggini.
Stema actuală a României are ca element central vulturul de aur cruciat. În mod tradiţional, acest vultur apare pe stemele judeţului Argeş, oraşului Piteşti şi oraşului Curtea de Argeş. El simbolizează dinastia Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească, provincie ce a jucat rolul hotărâtor în destinul istoric al întregii Românii. Vulturul, simbol al latinităţii şi pasăre de prim rang în heraldică, întruchipează curajul, hotărârea, zborul spre marile înălţimi, puterea, grandoarea. El tronează, de asemenea, pe stema Transilvaniei. Scutul pe care stă este de azur, simbolizând cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie, aceasta din urmă reamintind de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt (1456-1504), denumit şi "Cavalerul lui Cristos", în timp ce sceptrul îl evocă pe Mihai Viteazul (1593-1601), primul unificator al Ţărilor Române. Pe pieptul păsării se află un blazon împărţit în câmpuri heraldice cu simbolurile privinciilor istorice româneşti (Ţara Românească, Moldova, Transilvania, Banat şi Crişana), precum şi doi delfini, amintind de litoralul Mării Negre. În primul câmp se găseşte stema Ţării Româneşti pe azur: un vultur, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoţit de un soare de aur la dreapta şi o lună nouă de aur la stânga. În câmpul al doilea se află stema tradiţională a Moldovei: un bour negru cu o stea între coarne, un trandafir cu cinci petale în partea dreaptă şi o semilună la stânga, ambele de argint. Al treilea câmp al stemei reprezintă stema tradiţională a Banatului şi a Olteniei deasupra valurilor, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian), de unde iese un leu de aur ţinând un paloş în laba din dreapta faţă. În cel de-al patrulea câmp ni se înfăţişează stema Transilvaniei cu Maramureşul şi Crişana: un scut împărţit în două printr-o linie îngustă, astfel: deasupra, pe un fond de azur, se află un vultur negru cu gheare de aur, ce are la dreapta un soare de aur, iar la stânga o semilună de argint; dedesubt se găsesc şapte turnuri crenelate, plasate în două registre, în primul patru turnuri, în al doilea trei. Sunt, de asemenea, reprezentate teritoriile adiacente Mării Negre, pe fond de azur: doi delfini afrontaţi, dispuşi cu capul în jos.
Cronoluggìa dû file
Fari clic supra un gruppu data/ura pi vìdiri lu file comu si prisintava ntô mumentu nnicatu.