La Guardia Svizzira è n'asèrcitu chi si cumponi di circa 500 surdati stanziati ô Vaticanu, tutti di cittadinanza svizzira e di riliggiuni cattolica, chi assicuranu la difisa dû papa.

L'uniformi di guardia svizzira.

Storia cancia

Lu corpu dî guardi svizziri, istituitu ntô 1506 dû papa Giuliu II è unu di l'eserciti cchiù antichi. Anticamenti furmatu di mircinari, oggi li surdati dâ guardia svizzira sunnu surdati chi nti nu certu sensu sunnu pristati di l'esercitu dâ Svizzira. L'addestramentu militari veni fattu perciò n cullabburazzioni cu ufficiali di l'esercitu svizziru.

La Guardia Svizzira si distingui puru pi l'uniformi culurata chi porta, cu culura gialli e russi. Secunnu la liggenna l'uniformi fu disignata di Michelancilu Buonarroti. D'ordinanza, la guardia svizzira si cumponi di alabarderi, zoé, surdati armati di alabarda.

L'alabarda è ancora oggi la sula arma chi la guardia svizzira ammuscia n pubbricu, duranti occasioni e cirimoni particulari.

N passatu, la guardia svizzira ha effittivamenti difinnutu cu l'armi lu papa. Li surdati dâ guardia svizzira lu 6 di maiu1527 persiru diversi effittivi nti nu cummattimentu contra surdati mannati di lu mpiraturi Carlu V d'Asburgu pi lu saccu di Roma, ma arrinisceru a sarvari lu papa.