John Ronald Reuel Tolkien

John Ronald Reuel Tolkien (Bloemfontein, Africa dû Sud 3 di jinnaru 1892 - Bournemouth, Ngriterra 2 di sittèmmiru 1973) era nu scritturi e studiusu dâ lingua anglusassuni pi na vintina d'anni a l'Università di Oxford. Quannu lu patri morìu, la matri si trallucàu in Ngriterra. Tolkien participàu â Prima Guerra Munniali comu vuluntariu.

J.R.R. Tolkien nta na mmàggini dû 1916

Addivintatu ducenti a Oxford, spicializzatu ntô dialettu midievu dâ Ngriterra centru-punenti, traducìu assai testi antichi ancura utilizzati oi. Nzèmmula cu l'àutri prufissuri di Oxford fici parti dû circolo oxfordiani di l'Inklings, funnatu dû sò granni amicu Clive Staples Lewis.

Supratuttu veni nutatu p'èssiri l'auturi dâ saga di Lu Signuri di l'Aneddi e d'àutri òpiri ricanusciuti comu fari parti dû gèniri fantasy (la fantasìa), comu Lu Silmarillion e Lu Hobbit.

Tolkien si juncìu a na vastissima fama pi tuttu lu munnu, li soi libbra sunnu tuttora in testa ê classìfichi dî testi cchiù vinnuti pi tanti paisi, pirchì sappi scriviri n'òpira dî svariati liveddi di littura, cumplessa ma ô stissu tempu apparintamenti sìmprici.

Òpiri cancia

Lassannu jiri la sò attività di saggista (nun putemu però fari a menu di citari On fairy stories, un ntirissantìssimu saggii suprê fiavi), l'òpiri di Tolkien si ponnu divìdiri pi dui gruppi:

  • Cunti varî, sulitamenti fantàstici, a voti cunziddirati pî piciriddi;
  • Òpiri suprâ Terra di Mezzu (Middle-Earth in ngrisi).

Ntâ secunna catigurìa apparteni ovviamenti "Lu Signuri di l'Aneddi", la sò òpira cchiù canusciuta. Li cunti di Tolkien pubbricati, in òrdini di pubbricazzioni, sunnu:

Pi quanti riguarda l'òpiri suprâ Terra di Mezzu, sunnu stati pubbricati, duranti la vita di Tolkien, du rumanzi:

Lu restu è tuttu nisciutu pòstumu, curatu dû figghiu Christopher Tolkien. La prima òpira nisciuta è:

Li soi pirsunaggi cchiù canusciuti cancia

Liami sterna cancia