La panza chi parra

La panza chi parra
Fàuli di Pitrè
Dû libbru:  Fàuli, nueddi e cunti pupulari siciliani
Dâ ricota:  Biblioteca delle tradizioni popolari siciliane
 cura di:  Giuseppi Pitrè
Situ Web:  Fàuli, nueddi e cunti pupulari siciliani: Vulumi 1;
Vulumi 2;
Vulumi 3;
Vulumi 4

La panza chi parra e' nu cuntu chi fa parti dâ ricota di Giuseppi Pitrè: Fàuli, nueddi e cunti pupulari siciliani, cumprinnuta di quattru vuluma chi 'n turnu fannu parti dî vinticincu vuluma dâ Biblioteca delle tradizioni popolari siciliane.

E' lu cuntu ottavu dû primu vulumi.

Cuntu cancia

Signuri, si cunta ca cc'era un Re e 'na Riggina; stu Re e sta Riggina avianu un figghiu ùnicu. Arrivannu a l'età di diciott'anni, lu patri lu vulia maritari, ma lu figghiu ci dicia: "Maistà, è troppu prestu." Lu patri sempri truzzava, e lu figghiu ci dicia sempri: "Maistà, è troppu prestu." 'Na jurnata lu figghiu pi livàrisi sta siccatura cci dici: "Ora tannu io mi maritu, quannu trovu 'na donna ca cci parra la panza."

Lu Re tocca campana di Cunsigghiu: eccu tutti li Cunsigghieri. "Signuri mei, chi cunsigghiu mi dati? Io haju stu figghiu, e dici ca tannu si marita quannu trova 'na donna ca cci parra la panza. Io la mè Riami 'un la vogghiu fari gòdiri a nuddu."

Si susi un vecchiu saviu, e dici: "Maistà, pi mè sintimentu, pigghiati dudici Granni di Curti, cu dudici pitturi, e li mannati a firriari tuttu l'universu munnu: cu' va a lu Purtugallu, cu' a lu Brasili, cu' nna la Spagna, cu' 'n Francia: cu' trova la donna chi cci parra la panza, cci fannu lu ritrattu e lu portanu a Vui; si a vostru figghiu cci piaci, e va beni, si nun cci piaci 'un si nni parra cchiù."

Cumannu di Re: dudici Granni di Curti partinu cu' pi ccà, cu' pi ddà, ognunu un pitturi. Unu di chisti, comu dicissimu lu Principi di Butera, si pigghia un pitturi bonu, e cu lu sò sirvituri si metti a caminari. Camina camina, si nni veni un'acqua 'mpituusa; la negghia ca 'un ci fa vìdiri nenti, e si 'mmoscanu 'nta un voscu. Lu sirvituri a' na banna, lu Principi e lu pitturi a 'n'àutra. Comu juncinu a la fini di lu voscu, vidinu un vecchiu ch'azzappava e lu Principi lu saluta: "Ti salutu omu di terra!"

E lu vecchiu cci rispunni:

"Bemminutu, omu di guerra."

"E li dui?"

"Vannu pi li tri" [1]

"E li longhi?"

"Sunnu curti" [2]

"Cc'è nivi a li muntagni?"

"Tempu nn'è" [3]

Si Susi lu bon vecchiu e li porta a la casa sua, a lu Principi e lu pitturi. A la casa cc'era sò figghia chi tissia; trasi lu Princìpi e cci dici: "O donna, chi tila stenni."

"O Cavaleri, vidi chi ti penni!" [4]

Si vota lu patri: "E to matri?" cci dici a la figghia.

"Iju a fari vìdiri lu munnu a cu' 'un l'ha vistu mai" [5]

"E tò nanna?"

"Iju a fari onuri a cui 'un ni pò aviri fattu cchiù." [6]

"E tu chi stai facennu? "

"Io staju facennu abballari senza sonu" [7]

Si vôta lu patri cu lu Principi: « Signuri, v'aviti a 'ccummudari cu chiddu chi cc'è pi manciari. » 'Nta mentri, veni la nanna e la matri, e accumènzanu a manciari. Mentri manciavanu tutti, lu Prìncipi dici sutta vuci a lu pitturi: "Si cci parra la panza, sta giuvina è la mugghieri di la Riuzzu, cà 'un havi nuddu difettu."

Dunca la sira si jeru a curcari, e la matri di la picciotta si scurdau a priparàricci a lu Principi li cirina pi la notti, si s'arruspigghiava. La notti s'arruspìgghia lu Principi, e java tantiannu pi truvari li cirina. Nun truvannu nentì, si susi, e a tantuni a tantuni si 'nfila nna la cammara unn'era curcata la giuvina.

Comu 'ncugna, tocca, e cci tocca ia panza. "'Un mi tuccari, ca sugnu di lu Re." Si ritira la manu; tocca arreri. "T'haju dittu: 'un mi tuccari, ca sugnu di lu Re."

Lu Principi torna nni lu pitturi: "Sapiti? accussì e accussì: ddà dintra cc'è 'na giuvina ca cci parrà la panza." Dunca dumani io cci fazzu lu ritrattu, e poi lu purtamu a lu Re."

Lu 'nnumani, comu si sùsinu, lu pitturi cci fa lu disignu; lu Principi cci addumanna la billissima licenza.

"Vi salutu; 'ntra jorna a rrividèricci di prisenza."

"Quannu viniti" cci dici lu vecchiu "nni faciti sempri piaciri."

Lu primu paisi chi junceru, lu pitturi finiu lu ritrattu: lu Principi si l'attaccau a lu coddu, e turnaru a lu paisi. L'àutri Granni di Curti cu li pitturi si jeru arricugghiennu a picca a picca: e quannu fôru tutti, si teni un Cunsigghiu, e lu Re sutta sògghiu. Lu Riuzzu, a tutti li ritratti ci mittia peccu: si susi lu Principi Butera; "Maistà, s'un vi piaci stu ritrattu, mogghi pi vui 'un cci nn'è."

E cci proj lu ritrattu chi tineva a lu coddu. "Chista mi piaci, dici lu Riuzzu; ma ci parra la panza?" "Maistà sì." "Dunca chista è mè mogghi." Si priparanu li granni àbbiti, quattru carrozzi, e dùdici dunzelli pi vistilla. Si mettinu tutti 'n carrozza: lu Principi, li dunzelli, e li sirvituri, e partinu pi jiri a pigghiari dda giuvina. Comu lu bon vecchiu vidi sti carrozzi, lu menu chi putìa pinsari ca vinianu pi sò figghia. Li carrozzi juncinu e 'mpincinu; scinni lu Principi, e cci fa rivirenza a dda giuvina cu diri ca lu Riuzzu la vulia pi mugghieri. Li dunzelli la lavanu, la vestinu e la muntanu di gran gala. Idda chiancennu di la cuntintizza s'abbrazza cu sò patri e sò matri, si licenzia, e parti.

A palazzu, lu Re, la Riggina e lu Riuzzu la stavanu aspittannu; lu Riuzzu si la pigghia sutta lu vrazzu, e ha fattu 'na gran festa. La sira, prima di jirisi a curcari nna lu so lettu (cà ancora 'un s'avianu maritatu) cci dici lu Riuzzu a la matri: "Maistà, stasira ch'è curcata, trasiti, tuccàticci la panza, e vidili si cci parra." La Riggina accussì fici: la sira trasi mentri la giuvina dormi 'n sonnu "nchinu, e cci tocca la panza. "'Un mi tuccari, cà sugnu di lu Riuzzu." Idda s'arritira la manu, e cci dici a lu figghiu: "Vattinni, figghiu mio, ch'ha' pigghiatu a chidda chi javi circannu." Lu 'nnumani s'ha graputu cappella riali, e s'hannu maritatu.

La jimenta cancia

Lassamu a iddi chi si divertinu, e pigghiamu n'àutru cuntu.

Cc'eranu dui cumpari, mircanti tutti dui. Ora chisti dui cumpari si vulianu beni quantu l'occhi soi. Unu di chisti avia 'na bella jimenta. 'Na jurnata cci va l'àutru e cci dici: — « Cumpari, avirrìa a jiri, (comu dicissimu) supra Murriali; mi la vuliti 'mpristari la jimenta? » — « Gnursì, cumpari. » Si metti a cavaddu e va supra Murriali. Mentr'era a Murriali, 'nta la stadda sta jimenta figghia, e fa 'na jimintedda. Ora chistu, cu la jimenta figghiata, appi a 'spittari du' jorna pi fàlla arrisittari. A li du' jorna si metti a cavaddu e si nni torna 'n Palermu. Va a la stadda: cci lassa la jimenta a lu cumpari, e la jimintedda si la porta a la casa iddu.

Lu servu vidi sta jimenta sdiciancata, e cci lu dici a lu sò patruni. — « E comu, mè cumpari mi fa sta mal'azioni !? » Va nni lu cumpari: — « Cumpari , sti cosi si fannu 'nta lu San Giuvanni? [8]» — « E chi cc'è? La jimenta figghiau 'mmanu a mia, dunca la jimintedda è mia. » Arricùrrinu; vannu nni lu Judici, lu patruni di la jimenta l'havi a tortu; vannu 'n Tribunali: lu stissu. Lu poviru cumpari pi la còlira dici:— « Dunca stu birbanti s'havi a purtari stu vantaggiu ca cu lu tortu havi aviri raggiuni! » e si nni va a Palazzu riali. Si prisenta a lu Riuzzu — « Grazia, Maistà: chistu, chistu e chistu. » Lu Riuzzu cci la duna puru a tortu!...

Scinni li scali e chiancìa comu un picciriddu. Lu vidi la Rigginedda e cci dici: — « Chi cosa hai tu ca chianci? » — Maistà, haju chistu e chistu; » e cci cunta lu fattu. — « 'Un ti rancurari; zittu; passa di 'na scala sigreta e ti dicu zoccu ha' a fari? » Lu cumpari, cuntenti, passa la scala sigreta.

Cci dici la Rigginedda, ca era chidda ca cci parrava la panza: — « Stasira, a ura di menzannotti , accussì comu si' vistutu ha' a gridari : Ajutu! ajutu! senza stancari mai. Li guardii currinu; affaccia lu Re: iddu ti fa acchianari; comu tu acchiani, iddu ti spija. Cc'è cosa? chi hai? E tu cci rìspunni: « Maistà, stannu vinennu li pisci di lu mari, e stannu pigghiannu pi li muntagni. » — « Com' è pussibbili? » ti dici lu Re; e vidi comu finisci. »

Lu poviru cumpari accussì fici. Comu iu Riuzzu 'ntisi strillari: « ajutu! ajutu! » scinni jusu, si l'acchiana a palazzu e cci dici; — « Chi hai, mischineddu? T'avvinni quarchi cosa? cc'è quarchi piriculu? Parra! » Lu cumpari cci dici: — « Maistà, semu persi: li pisci stannu niscennu di lu mari; e stannu acchianannu a li muntagni, » — « E com'è pussibbili ? cci dici lu Riuzzu. — «E com'è pussibbili ? — cci dici cumpari — ca la jimintedda mia si la havi a tèniri mè cumpari? » Lu Riuzzu sintennu accussì; — «Beni, dici, la jimintedda è tua, la jimenta è tua: scinni 'nta la mè stadda , pìgghiati ddi cavaddi chi tu vôi; ma nun veni di lu tò stomacu sta sputazza [9]. »

Lu 'nnumani appena fattu jornu: — « Rigginedda , — cci dici lu Riuzzu, — mentri tu ti 'mmischi 'nta l'affari mei, pìgghiati zoccu vôi, chiddu chi ti pari e piaci 'nta lu palazzu, e ti nni vai.» — « Riuzzu, — cci arrispunni idda — m'aviti a dari un misi di tempu. » — « Quantu vôi. »

Idda chi fa? manna a chiama tanti manuali; muraturi, mastri d' ascia, pitturi, tapizzeri : e cci dici: — « 'Ntra termini vintottu jorna vogghiu fabbricatu di tuttu puntu un palazzu, tuttu ddiffirenti di chistu; e lu vogghiu fattu 'n facci unni staju io. » A li vintisetti jorna la sira, lu palazzu fu allistutu cu tapizzarii, divani, e tutti sorti di cummuditati. A li vintinovi jorna, idda chiama lu Riuzzu e cci dici, ca la sira, si tantu l'havi a piaciri, vurrìa man ciari a tavula cu ìddu. La sira mentri stavanu manciannu, idda cci proj un bicchirinu di vinu alluppiatu. Iddu vivi, e ddoppu un mumentu abbucca. Idda lu fa vèstiri di li megghiu abbiti, e si lu fa acchianari a palazzu novu. Lu 'nnumani iddu, comu s'arruspigghiau, firriau i'occhi, e un putia capiri unn'era. S'addurmisci arreri: poi s'arruspigghia, e 'un cc'è versu di putìrisi pirsuadiri. All'urtimu dici: — « Ola olà! unni semu? » E cci accumpari la mogghi. Lu Riuzzu allura s'arrigorda di lu pattu di lu misi, e cci dici — « Ancora ccà? » Idda cci arrispunni: — « Chi veni a diri ancora ccà? » Tu mi dicisti ca zoccu mi piacia, m'avia a pigghiari; tu mi piacisti, e a tia mi pigghiai. » — « Hai raggiuni, cci dici lu Riuzzu. La prima vota mi la facisti cu chiddu di la jimenta, ora cu lu palazzu. Sai chi ti dicu? pigghiati lu Regnu tu, e regna a tò talentu, ca tu hai giudiziu pi tia e pi àutru. » E accussì ficiru.

Iddi arristaru filici e cuntenti E nui semu ccà e nni munnamu li denti.

Cuntatu da Agatuzza Messia, Palermu

  1. Pirchì caminava cu lu vastuni
  2. Di l'occhi 'un ci vidia cchiù tantu bonu
  3. Era vecchiu, e avia li capiddi bianchi
  4. la spada
  5. Era mammana, e avia jutu a leniri
  6. Avia jutu a visitari un mortu
  7. Vugghia la pignata, e cci avia calatu la pasta
  8. tra cumpari, pirchì San Giuvanni proteggi i cumpari
  9. Non est de sacculo tuo tanta farina