Licentia populandi

(Rinnirizzata di Licentia Populandi)

Tannu pi criari nu cumuni s'avìa a addumannari lu cunzenzu a lu re o a lu vicirè. La licentia populandi era nu pirmisu di custruiri nu nzidiamentu abbitativu.

Sta licenzia dava la facurtati di nfiudari lu tirritoriu e di chiamari pupulazzioni ntô fèudu. Li “licentia populandi” jera data n’particulari, a li terri ditti “abannunati”.


Nnì l’opira di Mack Smith scrivi ca a l’arrivu di li Nurmanni la Sicilia cuntava 2 miliuna d’abbitanti e tutti li terri eranu cultivate. Sta populazzioni scarsià a causa di li guerri, spopulamenti etnici e religiusi, epidemie, pirateria e nsicurezza pirmanenti spicialmenti doppu li Vespri Siciliani. N’tornu a lu 1450, quannu finalmenti li Catalani arriniscinu a sicurizzari li costi siciliani la Sicilia cuntava 500 mila abbitanti. La nicissità ecònumica, pruduzzioni granaria, di ripupulare li ditti terri abannunati, reclamati e cuntisi, ccu lu sistema feudali da vicchi e novi baruna. Carlu V, mperaturi, di n'mperu unni nun tramuntava lu suli, nstitui la “license populandi”, atorizzava e ncuraggiava, a li baruna, di criari novi village, ccu cundiziuni, spicialmenti fiscali, vantagiusi.

Bibbriugrafìa cancia