Lingua siciliana (tèmpura sìmprici)

Li tèmpura sìmprici nun sunnu di tutti arricanusciuti comu tèmpura ca vennu storicamenti di l'àrabbu. Chiddu ca si pò diri cchiù pricisamenti è ca sunnu assai sìmuli, siddu nun uguali, a certi formi verbali dî lingui sèmiti. P'àutri paroli la sò asistenza putissi èssiri cchiù antica di l'èbbica àrabba o putissi avìrisi origginata cchiù tardi pi contu propriu, ma cumunchi è n'asistenza ca s'attrova cchiù sìmuli a certi strutturi dî lingui sèmiti ca a l'àutri. E chistu fa pinzari a n'antica stratificazzioni àrabba.

Ntû particulari, iddi currispùnninu a li modi verbali di lu ncumpiutu (àrabbu: al-moudara) e dû cumpiutu (àrabbu: al-madi).

  1. Prisenti sìmprici (al-moudara) - iddu currispunni a li tèmpura taliani prisenti e futuru. (Nta l'àrabbu la forma dû verbu nun cancia ntra lu prisenti e lu futuru). Sta forma verbali sprimi n'azzioni ca nun è cunchiusa dû tuttu, ma è passìbbili di diversi risurtati. Asempiu: ora (suttantisu: s'Iddiu voli) partu. Ntra l'àutru «Inshallah» (s'Iddiu voli) è propriu sprissioni cumuni di l'àrabbu parrannu dû futuru. Nta l'àrabbu e nta l'abbràicu «vaiu» signìfica sia «vado» ca «andrò» e sprimi lu cuncettu di n'azzioni ca pò accarzari a diversi risurtati. St'azzioni è pi megghiu diri «lassata ô distinu» e ntû sicilianu anticu nun riguardava l'azzioni nicissarî o li dicisioni assuluti.
  2. Passatu sìmprici (al-madi) - currispunni a li tèmpura taliani passatu pròssimu e passatu rimotu e a chiddi trapassati. Nta àutri paroli ìnnica tutti l'azzioni passati ca sunnu cumpiuti e nun àvinu cunziquenzi particulari. Asempiu: «ora arrivai» signìfica «sono arrivato adesso», «arrivai oggi è l'annu» signìfica «arrivai l'anno scorso», mentri «poi ca arrivai» si traduci 'n talianu «dopo che ero arrivato» o puru «dopo che fui arrivato».

Nota: pari ca 'n sicilianu ci sunnu puru àutri antichi modi verbali propri pi li tèmpura prisenti e passati (d'orìggini forsi taliana e di sicuru taliani ntâ forma, ma cu n'usu diversu), e ca sunnu cumprimintari a chisti ccà (vidi li verbi di motu ntâ l'artìculu principali).