Mihai Eminescu canusciutu puru comu Mihail Eminovici (15 di jinnaru 1850 - 15 di giugnu 1889), facirmenti lu pueta cchiù ricanusciutu dâ Rumanìa. Òpiri celibbri cumprenninu Luceafărul (Stidda agghiurnata), Mai am un singur dor (Mi vogghiu sulu na cosa), e li cincu Scrisori (Littri).

Mihai Eminescu

Eminescu facìa parti ntâ Junimea sucietati littiraria, fu nu sociu dû partitu cunsirbativu dâ Rumania, e facìa giurnalista cu Timpul di Bucaresté e sciviu puru su u "Curriere di Iassi".

Opiri cancia

Nicolae Iorga, lu storicu rumanenu, si cunziddira Eminescu lu patroni dâ lingua rumena. Veni cilibbratu comu lu cchiù granni pueta.

La sò puisia cumprenni assai temi e vuci: la natura, l'amuri e l'argumenti suciali. La sò vita giuvinali, senza mpegni, veni ricurdata cchiù doppu cu nustalgia.

L'opiri d'Eminescu sunnu traduciuti pi 60 lingui.

Li soi puemi cchiù mpurtanti:

  • Doina (lu nomu di na canzunedda tipica rumena),
  • Lacul (Lu lacu)
  • Luceafărul (Stidda agghiurnata)
  • Floare albastră (Lu ciuri azzolu)
  • Dorinţa (Diseu)
  • Sara pe deal ( Na sirata supra lu munti)
  • O, rămii (Ma stati nu pezzu)
  • Epigonii (Epigones)
  • Scrisori (Littri)
  • Si dacă ( Quann'e gghie),
  • Odă (în metru antic) (Ode (pi metru anticu))
  • Mai am un singur dor (Mi vogghiu sulu na cosa)
  • Viaţa mea fu ziuă (A me vita fu luce)
  • Veneţia (Vinezzia)
  • La steaua (A la stidda)

Prosa:

  • Făt-Frumos din lacrimi (Lu prìncipi beddu chî lacrimi)
  • Geniu pustiu (Geniu guastatu)
  • Sărmanul Dionis (Poviru Dioni)
  • Cezara (Cesara).

Liami esterni cancia

Template:Wikisource author