Moju d'Alcàntara

cumuni dâ pruvincia di Missina
(Rinnirizzata di Mojo Alcantara)
Moju d'Alcàntara
Nomu ufficiali: Mojo Alcantara
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Missina (ME)
Cuurdinati: 37°53'58.81"N, 15°2'56.54"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 8 km²
Abbitanti: 830
Dinzitati: 101 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Castigghiuni di Sicilia (CT), Marvagna,

Rascidda Vaddemuni

CAP: 98030
Prifissu telefònicu: +0942
Situ ufficiali: http://www.comune.moioalcantara.me.it/

Moju d'Alcàntara evi un cumuni di 804 abbitanti dâ pruvincia di Missina.

Storia cancia

Li primi nutizzî stòrichi supra lu Moju sunnu dû 1400, quannu lu paisi era feudu dû dutturi Tommasu Turturici; a chistu cci lu detti la riggina Eleonora, la mugghieri di Ferdinannu II d'Arauna. Appoi passau a signurìa di Lanza ppi via dû matrimoniu tra Rosa, figghia dû Turturici, e Manfredi Lanza. Capustìpiti di Lanza fu lu Duca Ernestu di Baviera ca ntô 970, p'arripagallu dû so valuri di capu d'armi, fu chiamatu "Capitanu da Lanza ranni"; di ca lu nomu dû llustri casatu dî quali discinnenti accattaru ntê sèculi feudi e signurìi nta tutta l'Italia e in Sicilia.

La nàscita ufficiali dû paisi dû Moju s'appi ntô 1602, sutta la riggenza di Palmeriu Lanza; nta ddu annu, nfatti, l'otorità règgia ci cuncessi la licentia populandi. Unni oi c'è lu Municipiu li Lanza fìcinu frabbicari lu palazzu barunali. Li signa dâ prisenza ô Moju dâ signurìa Lanza si vìdunu nzinu a oi pirchì li disinnenti ancora pussèdunu tirreni ntâ chiana ô Moju. Lu 27 di giugnettu1928, lu reggimi dû fasciu accurpau Moju a la vicina Marvagna, riunennu li du' centri sutta lu nomu dî "Lanza". Lu 21 di jinnaru, 1947, cu l'avventu dâ ripùbblica, un decretu dû Capu dû Statu spartìu di novu li du' cumuni.

Autri nutizzî cancia

La veggetazzioni ca c’evi attornu ô Moju è a tìpica macchia mediterranea. Ntê campagni cchiu àuti ci sunnu alivariti e vigni, mentri a Chiana o Moju, ca evi ricca di acqua, è chiantata a ortaggi e, suprattuttu, a pèrsica. La coltivazzioni di pèrsica rapprisenta a stu mumentu, lu principali ntroitu ecunòmicu dû paisi. Comu infatti, stu fruttu sapuritu veni cilibbratu ogni annu cu la famosa “Sagra delle pesche”. La secunna dumìnica d’austu si organizza na festa unni vènunu offerti a li visitaturi li pèrsica priparati in tanti modi: ntô vinu, gelatu di pèrsica, torta, granita, marmellate ecc. Lu Santu patronu dû Moju evi San Gnuseppi lavuraturi ca si festeggia a secunna dumìnica di maju, mentri cchiù canusciuta evi la “Fera ô Moju”, una di cchiù antichi e di l’ùrtimi feri di bestiami ca si fannu ancora in Sicilia. A sta fera, ca si svolgi nta l’ùrtima simana di sittèmmiru, vènunu genti macari da Calabbria picchì si ponnu accattari tanti attrezzi oramai diffìcili di truvari in giru, specialmenti pi cavalcaturi. Assemi a Fera, di vènniri â dumìnica, vènunu tanti piddirini dî paisi vicini pi devozzioni di lu “Signuruzzu”, un Crucifissu di lignu, sculpitu ntornu ô 1630 di Frati Umili di Petralia, artista canusciuti pi aviri fattu, si dici, trentatrì statui dû Signuri ca sunnu sparsi ntê chiesi da Sicilia, da Calabbria affinu a Malta.Ma li studi più ricenti ci dicinu ca lu Crucifissu di Malta fu fattu da Frati Innocenzo di Pitralia. Di Frati Umili è assai canusciutu macari l”Ecce Homo” di Calvarusu, vicinu Missina.