Munarchìa

forma di guvernu unni tutti li putiri màssimi dû statu appartènunu ôn sulu cristianu
(Rinnirizzata di Monarchia)

La munarchìa è na forma di cuvernu ntâ quali lu putiri è 'n manu (numinalmenti o di fattu) a na sula pirsuna, comu suggirisci l'etimoluggìa dû grecu "monos". Ginirarmenti, ma nun nicissariamenti, tali munarca havi lu tìtulu di Reghi (o Riggina).

WikiLettera
WikiLettera

Sta vuci è sulu un abbozzu (stub). Siddu vuliti, putiti ammigghiuràrila secunnu li cumminzioni dâ Wikipedia.
Pi l'elencu cumpretu dî stub, viditi la rilativa catigurìa

Secunnu lu principiu aristutèlicu, è una dî tri formi sani di cuvernu, nzèmmula cu uligarchìa e puliteia, mentri la sò forma digginirata è la tirànnidi.

Ntô Rinascimentu, li munarchii putevanu accintrari putiri assai mpurtanti, chi nun eranu sulu di tipu esecutivu, ma puru giudizziariu e liggislativu. Cu la nascita dî nazzioni, li munarchii addivintaru assuluti.

Nta l'ùrtimi sèculi lu tèrmini veni macari mpiatu, spissu ntâ sprissioni munarchìa custituzziunali, pi nnicari stati ntê quali asisti un suvranu, ma lu sò putiri è cchiù o menu limmitatu dâ prisenza di parramenti, secunnu formi ca sarìssiru cchiù propiamenti aristucràtichi o dimucràtichi. Lu riversu di sta sprissioni è mmeci munarchìa assuluta.

Vuci currilati cancia