La Muixeranga (prununzata "mui-sce-rang-a"), è lu nomu d'un gruppu di balli antichi chi vennu faciuti ntê strati pi menzu di danzi e casteddi umani (comu ntâ fotugrafìa), urigginata nnâ Cumunitati Valinzana, unni ancora si usa nnô paisi d'Algemesí, 30km a sud-ovest di Valencia.

Fiura dâ morera

La Muixeranga è cchiù d'un ballu acrubbàticu artìsticu. È na cullizzioni di antichi curiografìi umani c'hannu un gran cuntursiunìsimu ammustrati pi tanti furmi e figuri, ca si fannu duranti la festa nta citati di Algemesi (lu 7 e l'8 di sittèmmiru), 'n anuri di l'accussì chiamata Vèrgini di la Saluti (Mare de la Salut).

La Muixeranga assimigghia nta tanti modi ê muderni castellers (casteddari, casteddi di petra una supra n'àutra, nta stu casu fatti di turri umani), chi appoi si spargeru pi tutta la Catalugna. Tutti dui di sti tradizzioni hannu la stissa orìggini, la Moixiganga; na vota si facìa nta tutta la Pinìsula Ibbèrica. La Muixeranga diffirisci di li castellers supratuttu pirchì havi un passatu cchiù riliggiusu, è accumpagnatu di balli e nun s'intiressa troppu di l'autizza di li turri umani, circannu di attruvari na scena di cuntursioni figurata.

Carattirìstichi cancia

La genti chi cumponi li casteddi di sòlitu è un gruppu d'òmini, di qualu è gghiè misteri, ma prifirìbbuli misteri di forza e di abbilitati. Oi, circa 200 omini partìcipanu a li figurazzioni di cuntursunìsimu, ma nnê tèmpura antichi, nun cci nn'èranu cchiù di trenta. Cc'era lu cunnutturi chi cuurdinava li balli e li casteddi umani, turri e àutri figuri, e puru accittava genti nova e dava struzzioni.

Li custumi eccèntrichi èranu culurati di tanti maneri. Èranu cumposti di na cammisa, càusi, scarpi di viddani e quarchi vota un cappeddu spiciali. La robba era culurata a strisci virticali di russu e blu supra jancu, comu l'arlicchini. Pari ca st'apparenza accussì strana nun era fatta cu ntinzioni. L'anziani si arricòrdanu ancora ca sti robbi èranu na vota fatti di robba di matarazza vecchi.

Orìggini cancia

Cci sunnu diversi tiurìi supra l'orìggini di la muixeranga, spiciarmenti rilativi a lu sò nomu. La prima dici ca la parola veni di la parola àrabba, mochain, ca signìfica "màscara". La secunna tiurìa fa lu culligamentu cu li carnivali antichi dî chiazzi nnê tèmpura di festa.

Puru siddu li tradizzioni ntâ Pinìsula Ibbèrica dùnanu la data d'orìggini ntô sèculu XIII, li primi cosi scritti dâ muixeranga a Algemesí si attròvanu nta lu primu terzu dû sèculu XVIII.

Mùsica e simmuluggia cancia

Lu ballu veni accumpagnatu di la mùsica di tabalet (na speci di tammuru) e dolçaina (un tipu di faràutu furtìssimu), cu na carattirìstica miludìa antica, d'auturi anònimu. Certi pirsuni circannu di scummigghiari la cultura di Valencia e dâ sò lingua, hannu misu la mùsica dâ Muixeranga comu un tipu di innu nazziunali di Valencia e puru pi tutti li tirritorî dâ lingua catalana.

Attenta la canzuna Muixeranga Muixeranga song   sunata di Xavier Richart.

Lijami di fora cancia


 
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2006

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina