La Spettruscupia di risonanza magnetica nucliari (NMR) è na tecnica spittruscopica ca furnisci nformazioni 'ncapu u nummaru e lu tipu di atomi di na mulècula per esempiu a spettroscupia H-NMR duna informazioni 'ncapu u nummaru e u tipu d'idrogeni, mentri a spettruscupia C-NMR duna informazioni 'ncapu u nummaru e u tipu di carboni. Si nuclei cu nummaru quanticu di spin di 1/2 viennu misi intra un campu magneticu esternu, na nica maggioranza avrà spin allineatu cû campu stissu e quindi si troverà nû statu di minori energia. si sti nuclei su irradiati cu na radiofrequenza di energia opportuna assorbinu st'energia e inviertinu u spin passannu au statu energeticu cchiù antu. quannu si applica un campu esternu u nucleu s'allina câ direzioni di chissu e ancumencia poi a "precedere". Sû nucleu in precessioni veni irradiatu cu na radiazioni c'havi a stissa frequenza dâ so frequenza di precessioni i frequenzi s'accoppianu e s'inverti u spin nucleari. U termini risonanza innica l'accoppiamentu dî du frequenzi. La circolazioni di elettroni 'ntunnu a un nucleu indotta d'un campu magneticu esternu si chiama currenti diamagnetica, u schermaggiu nucleari ca n'arrisulta si chiama schermaggiu diamagneticu. U schermaggiu provoca l'assorbimentu dû nucleu a campi anti ( u segnali è spostatu ntà parti destra dû spettru, mentri u deschermaggiu provoca l'assorbimantu a campi bassi. Di solitu si misuranu i singoli frequenzi di risonanza dî vari nuclei rispettu a chiddri d'un compostu di riferimentu. Pî spettruscopii H-NMR e C-NMR u compostu di riferimentu è u tetrametilsilano (TMS). Li signali viennu ripurtati n funzioni dâ distanza dû signali di stu compostu, lu spostamentu dâ frequenza dû TMS si chiama chemical shift.