Noule (artìculu 'n salentinu)

Cercamu persune de lu Salentu ntirissate a scrìvire artìcule, crande o pìccule, 'n salentinu per lu nosthru pruscettu nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìcule subbra le cumune salentine). Ma per favure, lasciate una thraduzione de le parole diffìcile e ndicàte la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun mporta se sete leccisu, brindisinu, o tarandinu, sempre salentinu sete! Crazie.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n salentinu di Noule (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Noule.


Noule
Nomu ufficiali: Novoli
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Pruvincia di Lecci (LE)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 17 km²
Abbitanti: 8.473
Dinzitati: 498 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Arnisanu, Campie, Carmianu, Lecci, Thripuzze, Eje, Salice
CAP: 73051
Prifissu telefònicu: +0832
Situ ufficiali:


Abbitanti e ggiocrafia cancia

Noule ete nnu paise te lu Salentu a ddunca abbitane 8.473 (uettumilaquatthrucentusettantatthrete) crishtiani. Stae largu unnici chilomethri te Lecce. Tene puru nna frazzione, ca se chiama "Lu Fieu" (italianu: Villa Convento), spartuta cu Llecce. L'auri paisi ca shtane nturnu nturnu suntu: Campie, Thripuzze, Survu, Arnisanu, Carmianu, Ejje e Ssalice. Subbra 'Nnoule nc'ete nna serra, Monte te l'Autu, ca ete sempre la Serra te Santu Lia ca se parte te Cilinu, passa te Schinzanu, te Campie, te Noule e dde Thripuzze e rria fenca 'Llecce. Ci nne lliei Monte te l'Autu, nnanzi 'Nnoule ete 'gnasciu suezzu. Li furishtieri ngiurane "ufani" quiddhri te Noule, quasi ca se la sentene.

Sant'Antoni te lu Fuecu cancia

Noule ete famosu pe lla feshta te Sant'Antoni te lu Fuecu (italianu: Sant'Antonio Abate), ca ete lu santu patrunu te Noule, te lu fuecu e dde l'animali. Sant'Antoni foi lu primu monicu ca se nne sciu inthra 'llu tisiertu, e bbete nnu santu mutu mportante pella Chiesia. Li crishtiani te Noule nci tenene mutu, e ogne annu lu sitici, lu ticissette e llu ticiottu te ggennaiu, nne facene nna bbeddhra feshta. La espira te lu sitici, ca ete la iscilia, topu la prucissione, ddumane la "Focara", ca ete nnu mintune te leune (speciarmente sarmente te igna) ranne ranne: rria cu bbesse autu cchiui te inti methri e, ci lu jjentu ete bbuenu, arde pe ttutta la notte e ppuru lu ggiurnu topu. Cu ffrabbicane la Focara se mintene a mmuti, ecchi e ccarusi, pe ddiuzzione allu Santu. La thratizzione te la feshta ete ntica, e dde li paisi icini se nn'ane calati sempre nnu puzzu te crishtiani, ma inthra sht'urtimi anni shta'ddenta sempre cchiù mportante, tantu ca te la iscilia se nn'enene puru li nunni te la televisione cu mmosciane quannu ddumane la Focara. L'auru annu innera puru quiddhri te National Geographic.

Shtoria cancia

Sicunnu nnu shtutiosu tetescu, lu Rohlfs, lu nume te lu paise ene te nna palora latina, novale, ca ole 'ddice nna cosa comu "campu lassatu senza aratu". La verità, intra 'lli tocumenti ntichi, Noule lu chiamane sempre "Sancta Maria de Novis". Cu ttuttu ca l'archeologi ane tthruatu ca a ddunca moi nc'ete Noule nc'ane shtati crishtiani te li tiempi ntichi, le prime notizzie shtoriche subbra 'llu paise suntu te lu XVI sieculu, quannu la famijja Mattei se ccattau lu fieu te Noule, ca se tinne fenca 'llu principiu te lu XIX sieculu. Prima, nc'iane shtati sicuru puru li Bizzantini, e lla proa ete ca Sant'Antoni ete nnu santu orientale e fora iddhri ca lu figgera canuscere a ddu nui, comu a mmuti te l'auri santi e matonne cchiù venerati li tiempi passati (la Matonna te l'Odegitria, Santu Nicola, Santu Stefanu), ca tiniane tutti nna chiesia, ci ranne e ci piccinna. Ma poi li santi suntu comu li crishtiani: 'ncete cinca face furtuna (comu sant'Antoni, ca te nna cuneddhra (in it. "edicola votiva posta spesso lungo le strade) 'nnane fattu nnu santuariu) e 'ncete cinca 'nni futtene puru la chiesia (comu santu Stefanu ca è rimastu sulu cu lla sthrata, datu ca la chiesia mo ete te san Giseppu). La Matonna Odegitria è ddintata Immacolata e santu Nicola capace ca s'ha sarvatu sulu percene stia largu te lu paise (subbra la shtrata te Ejje). Ticene certi auri shtutiosi ca propriu te ccuai a ddu nui passà, alli tiempi te l'Autu Medioeu, lu confine thra le terre te li Bizzantini e quiddhre te li Longobardi ca iane rriati fenca a Tarantu e a Brinnisi e bbuliane cu pijanu puru Lecce. 'Ncete tutta la zona mmeru Ssalice ca testimonia te sti fatti: nna zona se chiama Lummarde (in it. "Lombarde") e pare ca li numi te aure zone, Turre e Turrecchia (Turre Ecchia, in it. Torre Vecchia) enene te nna specie te muraglia fortificata ca li Bizzantini iane fabbricata cu se difendene te li Longobardi. Te le turri nu bbe rimastu nienzi, ma li numi a ddhrai stane, cu nni mmosciane propriu ccenca nun 'ncete cchiui.

Condizzione economica e ssociale cancia

Nnu tiempu (thra ll'anni Sessanta e Ottanta te lu sieculu passatu) inthra shtu paise nc'erane muti marcanti, ca sciane ggirannu pe ttutta l'Italia cu bbinnene rrobba (speciarmente corredi). Inthra ll'urtimi quinnici anni, muti te quisti ane sciuti a bbascia furtuna. Noule era puru famosu pe lli mesci te scola (quannu ncora nu nc'erane le scole pubbliche, se partiane te tutti li paisi qqua' nnanzi cu sse mparane), e ppe lli prieti. Ddhri tiempi ane passati, e Nnoule ete nnu paise nnu picca muertu, ca tae picca spiranze a ccinca nci abbita. Putimu ticere ca Noule ete nnu "paise-satellite" te Lecce. Muti, speciarmente carusi (quiddhri ca nu sse nn'ane sciuti propiu), stutiane, fatiane e bbessene a Lecce, e sse pote ticere ca enene a Nnoule ssulamente cu mmangiane e ccu ddormene.

Tialettu cancia

Lu tialettu te Noule ete nnu tialettu salentinu, ca face parte te la famijja siciliana. Ssimijja mutu a qquiddhru te Lecce. Le tifferenze fonetiche cchiù rranni suntu:

  • " i " (Noule) a pposhtu te " e " (Lecce) inthra nna sillabba ca nu bbete accentata - pe esempiu, "lliticatu" pe "lletecatu", italianu litigato;
  • " jj " (Noule) a pposhtu te " gghi " (Lecce) - pe esempiu, "fijju" pe "ffigghiu", italianu figlio;
  • " ue " (Noule) a pposhtu te " e " (Lecce) - pe esempiu, "suezzu" pe "ssezzu", italianu della stessa misura.