Nucija (artìculu 'n salentinu)

Cercamu persune de lu Salentu ntirissate a scrìvire artìcule, crande o pìccule, 'n salentinu per lu nosthru pruscettu nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìcule subbra le cumune salentine). Ma per favure, lasciate una thraduzione de le parole diffìcile e ndicàte la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun mporta se sete leccisu, brindisinu, o tarandinu, sempre salentinu sete! Crazie.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n salentinu di Nucija (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Nucija (LE).


Nucija
Nomu ufficiali: Nociglia
Riggiuni: Pugghia
Pruvincia: Lecci (LE)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 10 km²
Abbitanti: 2.659
Dinzitati: 266 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Muntisanu (LE), Poggiardo, San Cassiano, Supersano, Surano
CAP: 73020
Prifissu telefònicu: +0836
Situ ufficiali:


Nucija ete nnu paise piccinneddhru de la Pruvincia de Lecce, a 10 km de Maje e 45 de Lecce, no lluntanu de la costa addriatica (Casthru, Marittima e Ndhranu). Stave su nna serra de 109 m su u livellu d'u mare.

U stemma ete n'arbulu de noce cu de costi 'nnu giju iancu (de tanti ca erine ste chiante, ca dicune vinne cusì chiamatu lu paise).

Le origgini d'u paise su oscure, ma senza dubbiu c'entrine cu lu cranne voscu ca se spannìa de lu paise finu a Supersanu (lu voscu Belvedere), addhrù li cristiani facìane crauni (e quiddhri de Nucija su 'itti 'ncora moi craunari pe 'stu fattu). Allu criscire du paise, fue fatta prima 'na torre de guardia e poi 'nu castieddhru, ca passau de varie famije, finu a spicciare 'mmanu ai Principi de Thricase, i Gallone, ca lu tinnera cu tuttu lu feudu de lu XVII finca allu XIX seculu. All'Unità d'Italia Nucija divinne commune, e tinìa comu frazioni puru Suranu, Vithrugna e San Cassianu (ca se staccara una pid'una 'nthra l'anni successivi). U primu sinnicu de la Repubblica (1946-1960) fue Micheli Petracca (1908-1999).

Nucija tene nu palazzu bbaronale (lu casteddhru) cu na torre du '300. La Chiesia mathre (San Nicola) fue fatta 'nvece a metà du seculu diciannovesimu, menthre suntu mutu chiù vecchie do' audhre cappeddhre: quiddhra de la Cungreca (te la Madonna Assunta, ca ete te la cungreca omonima nata allu 1781) e quiddhra ('ntichissima) de la Madonna Coelimanna (aru se cchiàra pitture basiliane).

A su a chiazza stave na culonna cu la statua de Sant'Antoniu, ca ete lu protettore e ca se festeggia doi fiate l'annu (a giugnu e ad agostu quannu 'nc'ete la festa crossa). Audhre feste su quiddhre de San Giuseppe (pe cui se face la taula tradizionale), de la Madonna de l'Idri, de li Santi Medici e de San Luigi. Se fannu puru purgissioni pe llu Sacru Core, pe la Madonna Assunta e pe la Madonna du Carmine. Rispettu de l'audhri paisi, a Nucija la purgissione de lu Cristu Mortu se face lu sabbatu la mmane 'mprima. 'U ggiurnu de Pascareddhra i cristiani de Nucija vannu a 'nu fore rittu Pusciardu, 'ittu Facece, aru 'nc' ete na cappeddhra de la Madonna de l'Anciuli. A ddhrai se dice Missa e se facune scampagnate.

'Nthra li personaggi famosi, 'tocca se ricordine: Pascali Ruggieri (unu te li 'ngegneri ca fice lu ponte girevole de tarantu) Arciprete don Domenicu Marzotta (ca fice fare la chiesia)

On. Giacintu Ursu (ancora vivente), deputatu e difensore civicu de la Provincia de Lecce

U sinnicu de moi se chiama Giuseppe (Pippi) Fracasso Lu parrocu ete Don Pinu Pedone

La comune face parte de l'Unione delle Comuni de le Terre de Menzu (cu Sciuvaneddhru, Sanarica, Vithrugna, Sancassianu e Suranu)

Liami nterni

Lu stissu artìculu 'n sicilianu standard

  Purtali di lu Salentu – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra lu Salentu.