Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.


Presinaci è na frazzioni d'u cumuni i Rumbiolu. L'orìggini d'u nomi non è sicura, nci sugnu armènu du' teorii, tutt'i dui partendu d'u grecu comu orìggini. Una è ca deriva d'u grecu Πράσινο, prasino (virdi), ven' a diri "larghicedu virdi (spazziu virdi, p'e cogghjiri i jerbi i mangiari)"[1], a sacunda è ca deriva di "paisi d'a lana". A sacunda teorìa avi nu riscontru praticu pecchì a parti cchjù àta d'u paìsi era chjamata na vota "populu d'a lana", e a parti i sutta "populu d'a pagghja"; i ddu nomi eranu tantu usati e quindi si abbreviàvanu cu "populu 'a lana/populu 'a pagghja".

Nt'o paìsi i famigghji cchjù mportanti eranu a famigghja "De Siena" (famigghja nòbbili di pruvenienza propriu i Siena), e u gnuri Lorenzu (gnuri era forzi abbreviatìvu pe "signuri" e si chjamàvanu così i latifondisti).

È attivu nt'o paisi u circulu "Insieme" ("Anzemi"), chi organizza ogni annu a settembri a "sagra d'u porcu", e chi aiutàu u s'abbellisci u paìsi costruendu òpari, a cchjù famosa è u monumentu nt'a chjazza randi, anduvi nc'è na scultura d'abbronzu fatta di Ntoni Albinu, unu d'i tanti figghji di Albinu Lorenzu, famosu artista nternazziunali i Tropia.


Annotazzioni cancia

  1. Le terre bianche di Rombiolo: il paesaggio rurale, urbano e sociale (Di Saverio Di Bella,Giovanni Iuffrida), LPE
  Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.