Sagra dû miennulu 'n ciuri

A Sagra dû miennulu 'n ciuri è nna festa pupulari ca si fa a Girgenti ogni annu ntâ prima simana di frivaru pi festeggiari l'arrivu dâ primavera signalatu dâ fiuritura di l'arbuli di miennula, a sta sagra partecipanu gruppi folkloristici di tuttu u munnu.

Storia cancia

A sagra nascì nnu 1934 a Naru, paisi vicinu au capoluogu, di nn'idea dû conti Fonziu Gaetani e vulia aviri l'intentu di sponsorizzari i prodotti tipici locali. Duranti u piriudu di sta festa tutta a vallata sutta u paisi di Naru, a Val Paradisu, s'inchia dû biancu dî ciuri di miennula e in paisi sfilavanu durnti a sagra genti vistuti cu i tipici rrobbi siciliani e diversi carretta cunzati. Ntô 1937 a sagra si sposta a Girgenti, veni però interrotta ntô 1940 pi u scoppiu dâ secunna guerra munniali e ancumencia arriè ad essiri fatta ntô 1948, sta festa cuntinua ad essiri fatta ininterrottamenti fino ai jorni nostra ed è ormai n'importanti appuntamentu pi Girgenti e i paisi vicini. U premio ca ogni annu va ai vincitura si chiama Tempiu d'oru. U jornu duoppu a fini dâ sagra di Girgenti si festeggia a Naru a primavera narisi, una festa a cui partecipanu gruppi locali e gruppi internazzionali provenienti dâ sagra di Girgenti ca voli arricurdari cuomu a sagra dû miennulu 'n ciuri avi origini narisi. Ogni annu a Naru veni assignatu u titulu di miss primavera a picciotta cchiù beddra di tutti i gruppi e u premiu Aura Fenice au gruppu migliuri.