Santi Nicandru e Cumpagni

Nicandru, Grigoriu, Petru, Demetriu e Elisabbetta ( Charida ( RC ), ? - Missina, 800 ca ) sunnu Santi vinirati da Cresia Cattolica e Ortudossa.

Tavula bizzantina di Santi Rimiti Nicandru e Cumpagni

Nò Sinassariu da Cresia Ortudossa è scrittu o 19 Settemmiri: “ I viniranni Nicandru, Grigoriu, Petru, Demetriu e Elisabbetta “. L’unica funti da Vita è na Biugrafia o Paniggiricu pa Festa, chinu di cosi cumuni e typi aggiugrafici, ma chistu nun è sufficienti pi diri ca i Santi nun esistèru, picchì c’è una ‘mpurtanti cuurdinata aggiugrafica, ca è chidda da lucalità cu nomi di San Nicandru, ca esisti ancora oj di mill’anni a Missina. Pari ca fussiru origginari du Bruzziu, ca era a parti da Calabbria settentriunali e u Cumuni di San Petru di Caridà, na vota Charida( du grecu charis, ca significa grazia ), voli ca fussiru nati ddà. Di quannu era nicu Nicandru detti signi di santità e divintatu omu, sò patri e sò matri vulìano ca si maritassi, ma iddu scappò da casa e ‘ncuntratu un viscuvu ammiratu da sò vita di virtù, fu fattu parrinu. Doppu un certu tempu di apustulatu partìu pa Sicilia versu l’annu 788 cu autri cumpagni, ca eranu comu iddu monaci basiliani ( di l’Ordini di san Basiliu ) o pacumiti ( di l’Ordini di San Pacomiu )e Elisabbetta, ca era monaca. Abbitaru dintra na grutta supra na muntagnola supra Missina, facennu pinitenza e prijera. L’eremu fu funnatu versu l’annu 8oo du stissu Nicandru, ca fici funzioni di igumenu, vali a diri abbati, comu scrivi Caju Duminicu Gaddu. Quannu murèru foru sippilluti dintra a grutta.Un pasturi i scuprìu e avvisò u Viscuvu. Ci foru tanti miraculi e a nutizia arrivò finu o patri di Nicandru, ca ricanusciu u fighu e rivilò i nomi di Cumpagni. Si stabilìu di viniralli comu Santi e a grutta fu trasformata a Cresia nica e o latu surgìu un Munasteriu, ca fu dichiaratu du Re Ruggeru autonumu e passò a dipenniri nò 1131 du SS. Sarvaturi di Greci ( unni oj c’è u Museu Reggionali ). I monaci ci stettiru finu o XVII seculu. Raffaeli Starrabba scrivi né Diplomi da Cattidrali di Missina ca u Munasteriu di San Nicandru di Missina era u primu assuggittatu all’Archimandritatu. Fu citatu puru nò libbru “ Missina Citati nobbilissima “ stampatu a Venezia nò 1606 di di G. Bunfighu e Custanzu, unni è scrittu ca è situatu supra na muntagnola ed è ricordu di Santi Rimiti Nicandru e Cumpagni. Nò 1176 l’Igumenu Carituni era a capu da Cumunitati di monaci e nò 1479 u Munasteriu fu aggiustatu e fattu cchiù granni. Passannu i seculi u Munasteriu ju in ruvina e si persi a memoria di Santi. L’Igumenu Ilariuni Camarda nò 1535 fici fari un quatru chi cincu Rimiti. Placidu Samperi nò 1644 na l’Icunoluggia da Gluriusa Virgini Maria, scrivi ca a vaddata cu turrenti umonimu era ammuntuata di San Nicandru. I missinisi poi u sturpiàru chiamannulu San Licandru. Ca supprissioni di Curpurazioni Riliggiusi, doppu u 1866, u Munasteriu addivintò di proprietà privata. Oj l’eremu è dintra un tempiettu di ebbica rinascimintali. Eranu cilibbrati da Cresia di Missina finu o 1963 u 5 Nuvemmiri ca è a data da Traslazzioni di Riliquii.

I Riliquii

Nò 1611 un cucchièri di un nobbili missinisi, ca avìa un tirrenu vicinu o Munasteriu, scuprìu i Corpi di Santi, ca foru purtati nò Munasteriu du SS. Sarvaturi. I greci dicinu ca foru purtati nò Munasteriu di San Nicandru di San Nicuni, vicinu a Ciumi di Nisi, ma chistu nun è pussibbili picchì dû San Nicandru nun è u Rimitu, ma un Santu Martiri da pirsicuzioni di Diuclizianu du 304.

Bibbliografia - Ottaviu Caetani, Vite di Santi Siciliani Palermu pressu i Cirilli, 1657 - Bibbliuteca di Santi Puntificia Univirsità Lateranensi Roma, 1962 - Rivista Dicearcu, Missina, 2007

Liami www.spdc.altervista.org/wordpress