Sciumara 'i Muru (artìculu 'n calabrisi)

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabrisi di Sciumara 'i Muru (RC), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Sciumara 'i Muru (RC).



Sciumara 'i Muru
File:Fiumara -Stemma.png
Nomu ufficiali: Fiumara
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Riggiu Calabbria (RC)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 6 km²
Abbitanti: 1.108
Dinzitati: 184,6 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Calanna, U Campu, Riggiu, San Rubertu, U Scigghiu, Villa San Giuanni
CAP: 89050
Prifissu telefònicu: 0965
Situ ufficiali:


Sciumara 'i Muru è nù cumuni 'i 1.108 abbitanti ra pruvincia di Riggiu Calabbria.

Storia cancia

Sciumara 'i Muru fu fundata tra 'u IX e l'XI seculu rì profughi ill'antica cità 'i Ceni, pressu ill'attuali Villa San Giuanni, chi si 'nd'aivunu fujutu rà marina pì l'incursioni rì pirati saracini. A 'stu piriudu a cità aiva nomu Cenisiu, pì ricordu ill'antica Ceni. Poi, versu 'u XII seculu cominciau mi si chiama Sciumara ri Mori, in ricordu ill'incursioni saracini, o Sciumara ri Mura, siccomu era l'unicu 'nsediamentu fortificatu rà zona oltri a Riggiu. U nomu successivamenti diviniu Sciumara 'i Muru.

Sciumara 'i Muru era 'na barunia, era cioè sutta a nù baruni. Fu sutta a barunìa amprima ri Ruffu 'i Calabria, poi rì Carafa e poi ra novu ri Ruffu. Sciumara fu 'nzinu à fini ru XVIII seculu 'u 'cchiu 'rossu e sviluppatu paisi 'i tutta l'area 'i Riggiu, sicunda sulu a Riggiu stessa. Era 'u centru amministrativu politicu e ecclesiasticu ra zona, infatti 'u sò territoriu partiva 'ru Cannateddu 'nzinu à Catuna 'nta marina e 'nzinu a San Rubertu 'nta muntagna e a sò arcipretura aiva giurisdizioni supra a tutti i parrocchi e i cresi ra barunia e a Sciumara 'nci fu 'nu 'randi cumbentu franciscanu ru XVI seculu 'nzinu a cacch'annu arreru. Pì 'sti mutivi, custituiva ancu u 'cchiu 'mpurtanti centru commerciali e agriculu rà zona.

'Nto settecentu eppi 'u titulu 'i Università (l'attuali cumuni), ma a partiri rà mitati ru XVII seculu a pocu a pocu tutti i paiseddi ru sò territoriu divintavunu 'ndipendenti e cuminciava a sò decadenza. 'Nto '600 si criaru i primi parrocchi pi fatti soi, chi furu San Rubertu e Rosalì. Po' 'nto '700 divintaru parrocchi ancu 'U Campu, 'A Catuna, 'U Cannateddu, 'A Villa (ch'a 'ddi tempi aiva nomu Fossa San Giuanni) e tutti 'i paiseddi ru circondariu. 'Sti paisi cuminciarunu a chieriri ancu l'autonomia amministrativa, e cusì fra a fini ru '700 e l'iniziu ill'800 divintaru cumuni autonomi San Rubertu, Rosalì, 'A Catuna, 'U Campu, 'A Villa, 'U Cannateddu e 'U Salici. Cull'abbentu ri francisi all'iniziu ill'800, tutti i tipi d'amministrazioni feudali furu abboliti, e cussì dopu cchiu i secentu anni finìu ancu a Barunìa 'i Sciumara 'i Muru, e u paisi divintau 'n'cumuni comu a tutti l'autri. A decadenza cuntinuau 'nta tuttu l'800 e 'nto '900, purtandu Sciumara 'i Muru a essiri 'u paisi menu populatu 'i tutta l'area fra Bagnara e 'A Catuna e unu 'i chiddi c'ù territoriu 'cchiu picciriddu.