Scurdìa

nu cumuni di Tàlia
Scurdìa
Muttu: Scurdia: u paisi di l'aranci cchiù boni do munnu!
Nomu ufficiali: Scordia
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Catania
Cuurdinati: 37°18'N, 14°51'E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 24 km²
Abbitanti: 16.692
Dinzitati: 696 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Lintini, Militeddu in Val di Catania
CAP: 95048
Prifissu telefònicu: +095
Situ ufficiali: http://www.comune.scordia.ct.it/


Scurdìa è un cumuni di 16.692 abbitanti dâ pruvincia di Catania. S'attrova ntâ chiana di Catania, na riggiuni assai fèrtili.
Nzinu a picca tempu arredi, l'ecunumìa tirava grazzî â produzzioni di aranci, mannati 'n Italia e nti tutta l'Europa, ma pi camora ci su' na pocu di prubblema di sordi. L'azienni cchiù grossi sunnu chiddi d'aranci (tipu l'Oranfrizzer, 'a Mariarosa, 'a Spidi, ecc.), ma và bona macari a Compir ca s'hà misu a fari seggi e scrivanìi.

U cumuni di Scurdia ntâ pruvincia di Catania.

Lu Sìnnacu è pi camora Franco Tambuni ed è na pocu a manca.

Li festi cancia

 
La chiesa di Santu Roccu a Scurdia.

Santu Roccu: Lu Patronu cancia

Ogn'annu, ô 16 d'Austu, si fistèggia la jurnata di Santu Roccu. Si dici la missa e si fà na prucissioni pi li strati di Scurdia.
Ô 23 d'Austu si fistèggia l'uttava sempri cu li stissi cosi. Zzo ca abbilliscia l'uttava jè a sparata 'ei bummi 'ndi Patre Ppiu, 'ndo mienzu a chiazzetta. 'Ndo mienzu di sti jorni ci su cuncerti je attrattivi varii.

U Carnalivari cancia

A Scurdia u carnalivari è dedicatu ai giovani, infatti u cumuni conza u parcu e un complessu sona i canzuni, ca tutti i giovini ballunu tutti i siri e sa divertunu.

La Pasqua cancia

Ô mercuridìa Santu si svolgi la prucissioni fùnibbri dû Signuri ô cippu; ô venniridìa, mmeci, si svolgi lu Signuri muortu chî tri Santi, ca fannu sempri na prucissioni, ca parò s'accapa cchiù tardu. Pi Pasqua, tutti li fratelli di li tri cunfratèrniti, fannu na sfilata, n'unuri ô Signuri ca risuscitau. A sira, da Matrici, u parrinu, patre Vitu Valenti, affaccia a Santu Roccu.

San Giuseppi cancia

O 19 i Marzu, ogna annu, si fisteggia la festa di San Giuseppi, festa assai sintuta tra u populu di Scurdia e macari i forastieri. A matina c'è a sfilata de' scecchi cc'a Sacra Famigghia. Nt'o pomiriggiu, 'nveci, c'è lasta pupulari, si vinnunu l'offerti purtati apposta ddei fideli. A sira, 'nveci, duopu a missa, c'è a prucissioni da statua i S. Giuseppi ppe strati do paisi.

San Duminicu Saviu cancia

A Scurdia, c'è macari a tradizioni da festa di San Duminicu Saviu, però ava 25 anni ca nun si fa. St'annu, u parrinu di San Duminicu Saviu ha dicidutu di fari a festa o 15 i Lugliu.

Li festi 'ra Madonna cancia

Scurdia fisteggia sulennementi a Madonna tri voti l'annu: l'8 settembri, ccà prucissioni a Muntagna 'ra Madonna 'a Stidda; l'8 dicembri, quannu si fisteggia a 'Mmaculata. A processioni parta do Cunventu e prosegua ppou Centru Storicu accumpagnata dei fideli e dei fratelli, i russi, i jianchi e i blu. Appuoi si fisteggia macari lu 31 maggiu, ccà processioni 'ri S. Maria Maggiuri.

Lu Natali cancia

A Scurdia, lu Natali è riccu di tradizioni pupulari e folclori. Accumincia lu 16 di Dicembri, quannu ognia sira, finu o 24 li musicanti sonunu li nuveri, prisepi cunzati avanti a porta, cummigghiati 'ri sparacogni, aranci e mannarini. Appoi, lu 24 sira, sempri i musicanti sonunu dinn'a Culonna finu a Cava a tradizunali "Calata 'a Chiazza", ca vena seguita ogna annu di tuttu lu populu di Scurdia.

 
La Nuvera di Natali a Scurdia.

Li chiesi cancia

Li chiesi di Scurdia su setti. Sulu quattru, però, su funziunanti. Chisti su: La chiesa di Santu Roccu, ca è a matrici guidata di patre Vitu Valenti; chidda di San Duminicu Saviu guidata di patre Jurandir (Gerardu) Jesus Da Silva; chida di San Giuseppi guidata di patre Gaetanu Tomagra e chiddi di Santa Maria Maggiuri e di Gesù Redenturi guidati di patre Sarvaturi Abbottu. L'autri chiesi su chidda da' Madonna a' Stidda, affidata a patre Jurandir Jesus Da Silva, chidda di Santa Libbirata, affidata a patre Gaetanu Tomagra, chiddi do' Priatoriu e do' Cunventu, affidati a patre Vitu Valenti.

La Cultura cancia

Lu museu "Mariu de Mauru" cancia

A Scurdia, c'è un museu etnu-antropologicu 'ntitulatu a Mariu De Mauru, ca s'attrova nta via Marconi, intra 'o palazzu Viecchiu-Majorana. Dda rintra ci su tutti li cosi di na vota, a partiri de casci d'aranci finu a arrivari e computer cchiù antichi. Sta struttura mpurtanti ppi Scurdia è curata dû Prussuri Nucciu Gambera.

 
Lu Museu "M. De Mauru di Scurdia.

Muvumenti culturali cancia

Muvimenti giuvanili cci nn'é assai, abbastanza famusi addivintaru li Sensidikappa, n'assuciazzioni tiatrali fatta di carusi; nasciutu di picca è lu Scordia@localhost, ca fussa n'assuciazioni macari chista di carusi ca cèrcanu di diffunnìri l'usu di Linux ntô paisi; n'àutra assuciazzioni è L'Humanitas, ca è assuciazzioni culturali, suciali e furmativa. Appuoi c'è l'"Anffass", l'"AGESCI" (i Scout), a "Super Omnia Caritas", i cori de' parrocchi, "Scurdia.info" (un situ di infurmazioni lucali) e tanti jautri ca pirmettunu lu sviluppu do pajsi.

Pirsunaggi 'mpurtanti cancia

  • Duminicu Centamuri (atturi)
  • Paulu Bonvinu (cumpusituri)
  • Umbertu Amuri (prussuri)
  • Salvo Bassu (pueta)
  • Francu Barresi (musicanti)
  • Vastianu Ministeri (atturi)
  • Mons. Umbertu Pedi (Vicariu Generali Diocesanu di Cartagiruni)

Curiusitati cancia

'Nto film 'U Sorteggiu Toninu Baruni (Beppi Fiorellu) dicia di pruviniri d'on paisieddu 'nta pruvincia di Catania, ca arrisulta siri propria Scurdia.