Sistema astrunomicu di unitati di misura

U sistema astrunomicu di unitati di misura eni u sistema di unitati di misura usatu nto campu astrunomicu e determinatu dâ custanti gravitazziunali di Gauss.[1] Li unitati basi dû sistema, secunnu i dirittivi di l'Unioni Astrunomica Ntirnazziunali1976 (vinennu agghiurnatu cchìu voti ta lu 1994 e 2009), cumprennìnu li unitati astrunomiche (sìmmulu AU) pâ misura dâ lunchizza, a massa sulari (sìmmulu M☉) comu unitati di massa e lu jornu sulari (sìmmulu d) comu unitati di tempu.[2]

U sistema vinni crìatu doppu i granni difficultati ca si appìru nto misurari e esprìmiri i dati astrunomici nto Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura, 'n particulari ci sunnu granni quantitati di dati assai prìcisi dî pusizzioni dî l'uggetti dintra u sistema sulari ca nun ponnu essìri giustamenti espressi e sviluppati 'n unitati SI. Doppu na serii di mudifichi, u sistema astrunomicu di unitati di misura ura arrìcanusci chiaramenti i cunsicuenzi dâ tiuria dâ rilativitati ginirali, ca eni na agghiunta nicissaria ô Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura pî trattari cu pricisioni i dati astrunomici.

U sistema astrunomicu di unitati di misura eni nu sistema tridiminsiunali, 'n quantu definisci li unitati di lunchizza, massa e tempu. I custanti astrunomiche assucìati fissanu puru i divìersi sistemi di rifìrimentu nicissari pî arrìpurtari li studi.[3] Chistu eni dìfinitu nu sistema cunvenzziunali, nto sensu ca li unitati di lunchizza e di massa nun sunnu veri custanti fisichi, mentri pi la unitati di tempu esistinu tri divìersi misuri.

Unitati astrunomica dû tempi cancia

La unitati astrunomica dû tempu e lu jornu, dìfinitu comu 86 400 secunni, o megghìu 365,25 jorni (ossìa nu annu Giulianu).[4] U sô sìmmulu D eni usatu 'n astronumìa pî descriviri chista unitati.

Unitati astrunomica dâ massa cancia

La unitati astrunomica di massa eni a massa sulari, e lu sô sìmmulu M ☉ eni spìssu usatu pî descrìviri chista unitati. A massa sulari (1.988 92 × 1030 kg),[5] eni nu modu standard pî esprìmiri a massa 'n astronumìa e pî descrìviri i massi di avutri stiddi o galassii. Chista unitati eni uguali â massa dû Suli, ossìa circa 333 000 voti a massa dâ Terra, oppuru 1 048 voti chidda di Giovi.

'N pratica, i massi di corpi cilesti apparinu nnâ dinamica dû sistema sulari sulu attraversu i prudutti GM, dunni G eni a custanti di gravitazzioni e M eni appuntu a massa sulari. 'N passatu u GM dû Suli putìa essìri determinatu spirimentalmenti cu na pricisioni limitata, mentri sô valuri attuali eni[6] G M ☉ = 1.327 124 420 99 × 1020 ± 1010 m3 s10-2.

Massa gioviana cancia

A massa gioviana (MJ o MJUP), eni la unitati di mamma uguali â massa tutali dû pianeta Giovi, 1.898 × 1027 kg. Chista massa eni usata pî descriviri i massi dî giganti gassusi, comu i pianeti esterni e li pianeta extrasulari. Veni puru usatu pî descrìviri i nani bruni e li pianeti cu massa simili a chidda di Nettunu.

Massa tirrestri cancia

A massa tirrestri (M ⊕) eni la unitati di massa uguali a chidda dâ Terra, ossìa 1 M ⊕ = 5,9742 × 1024 kg.[7] A massa tirrestri eni spissu usata pî descrìviri massi di pianeta tirrestri, usatu puru pî descrìviri i pianeti di massa sìmili a Nettunu. Na massa tirrestri eni uguali 0,003, ossìa 15 voti a massa di Giovi.

Unitati astrunomica dâ lunchizza cancia

La unitati astrunomicalunchizza eni na unitati di misura uguali â distanza media tra lu Suli e la Terra, ossìa 149 597 870 700 m.[8] Prìcirentimenti jera defìnita comu a lunchizza pî cui a custanteìi gravitazziunali di Gauss (k) pigghìa u valuri 0.017 202 098 95 quannu li unitati di misura sunnu li unitati astrunomiche di lunchizza, massa e tempu. I dìminsiuni di k2 sunnu chiddi dâ custanti di gravitazziuni universali (G), ossìa L3 M-1 T-2. U termini "distanza unitaria" veni puru usatu pâ lunchizza A mentri, nto l'usu gìnirali, veni di solitu innìcatu semplicementi comu "unitati astrunomica, cu li sìmmuli au o ua.

Na furmulazzioni uguali â vecchia defìnizioni di l'unitati astrunomica eni u raggiu di nu òrbita newtoniana circulari distaccatu ntornu ô Suli di na particedda cu na massa nfinitesimali, ca si movi cu nu muvimentu mediu di 0.017 202 098 95 radianti o jornu. A vilucitati dâ luci nto l'International Astronomical Union eni u valuri dìfinitu c0 = 299 792 458 m/s nto Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura. 'N termini di chista vilucitati, a vecchia defìnizzioni di l'unitati astrunomica dâ lunchizza avìa u valuri accìttatu di: 1 ua = c0 τA = 1.495 978 707 00×1011 ± 3 m, dunni τ A enii u tempu di transitu dâ luci attraversu la unitati astrunomica. La unitati astrunomica dâ lunchizza eni stata determinata dâ cunnìzzioni ca i dati misurati nnê l'effemeridi.

Avutri unitati pî distanzi astrunomiche cancia

I distanzi versu i galassii luntani nun sunnu 'n genìri citati 'n unitati di distanza, ma cchìuttostu 'n termini di spustamentu versu lu russu. I raggiuni di chista dìcisioni sunnu ca cunvertìri u spustamentu versu u russu 'n distanza richìeri a canuscenza dâ liggi di Hubble ca nun eni stati accuratamenti misuratu finu a l'inizziu dû XXI sèculu, e ca a distanzi cosmuloggici, a curvatura dû spazziutempu runa a pussibbilitati di formulari cchìu defìnizzioni di distanzi. Pî esempiu, a distanza defìnita dô tempu ca ci metti nu raggiu di luci pî arrìvari a nu osservaturi eni dìviersa dâ distanza defìnita dâ diminsioni apparenti di nu oggettu.

Note cancia

  1. (IT) Costante gravitazionale di Gauss
  2. (EN) XVIth General Assembly Grenoble, France 1976
  3. (EN) Time: From Earth Rotation to Atomic Physics
  4. (EN) Measuring the Universe
  5. (EN) NIST CODATA
  6. (EN) IERS Conventions (2010)
  7. (EN) "2016 Selected Astronomical Constants
  8. (EN) RESOLUTION B2 on the re-definition of the astronomical unit of length

Talìa puru cancia

Lijamenti di fora cancia