"Cicuta" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Anakletos (discussioni | cuntribbuti)
Pàggina nova: {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cicùta}} {{Taxobox_image | image = 200px|Cicùta | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = light...
 
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 11:
{{Taxobox_end}}
 
La '''CicùtaCicuta''' è na chianta dâ famigghia di l'[[Apiaceae]]. Caca cumprènnicumprenni tri spècispeci:
 
*La cicùtacicuta maggiuri (''[[Conium maculatum]]'') è la spècispeci di cicùtacicuta cchiù spargiuta, urigginaria di l'[[Europa]], passanta ntâ stòriastoria comu ligginnaria bivinda ca avvilinau a [[Sòcrati]].
 
*La cicùtacicuta minuri (''[[Aethusa cynapium]]''), diciuta macari ''fausufàusu [[puddisinu]]'' pâ sò sumigghianza a sta chianta. VèniVeni addupirata, uppurtanatamenti diluita, ntînti l'[[omeopatiaomeopatìa]] pi li bruciuri dû [[stòmmicu]].
 
*La cicùtacicuta di l'acqua (''[[Cicuta virosa]]'') criscia ô quantu di acquitrini, ma è assai rara d'attruvari.
 
==Carattirìstichi fìsichi==
==Carattiristichi fisichi==
Li cicùticicuti sunusunnu chianti erbacìierbàcii e biinnali, cu na ràdica carnusa di culuri jancu. Lu fustu pò pigghiari li 1-2 metri. Li fògghifogghi di sutta sunusunnu assai granni e spartuti ntînti nu mpurtanti nùmmiru 'n fugghiulini chê bordi dintati. La chianta crisci ntra [[aprili]] e [[austu]]; li ciura sunusunnu nichiceddi.
 
==Tussucità==
Tutta la chianta è assai vilinusa e pò purtari a mòriri. Chistu è duvuta â prisenza di cinqu diversi [[alcaloidi]]: la [[cuniina]], la [[cunidrina]], la [[pseuducunidrina]], la [[mitilcunicina]] e la [[cuniciìna]]. La cuniina - na [[neurutussina]] - è l'alcaloidi cchiù attivu e agisci a liveddu dê [[sinapsi]] neurumusculari. La chianta è tòssica sia pi l'armali ca pi l'òmu, pi stu mutivu chista vèni lassata pèddiri di l'[[erbivuri]]. La dòsi litali pôn [[cavaddu]] è di quasi 2 chila di fògghi, mentri picca cchiù assai di menzu chilu è sufficienti pi na [[vacca]]. La dòsi litali pi na [[pècura]] è a bbêri li 200 grammi. Li [[Aceddi]] ginirarmenti ni sunu immuni.
 
Tutta la chianta è assai vilinusa e pò purtari a mòriri. Chistu è duvuta duvutu â prisenza di cinqu diversi [[alcaloidiarcalòidi]]: la [[cuniina]], la [[cunidrina]], la [[pseuducunidrina]], la [[mitilcunicina]] e la [[cuniciìnacuniciina]]. La cuniina - na [[neurutussina]] - è l'alcaloidiarcalòidi cchiù attivu e agisciaggisci a liveddu dê [[sinapsi]] neurumusculari. La chianta è tòssica sia pi l'armali ca pi l'òmuomu, pi stu mutivu chista vèniveni lassata pèddiripèrdiri di l'[[erbivurierbìvuri]]. La dòsidosi litali pôn [[cavaddu]] è di quasi 2 chila di fògghi, mentri picca cchiù assai di menzu chilu è sufficienti pi na [[vacca]]. La dòsidosi litali pi na [[pècura]] è a bbêri li 200 grammi. Li [[Aceddiaceddi]] ginirarmenti ni sunusunnu immuni.
Lu vilènu agisci macari nnirittamenti, zoè può purtari all'avvilinamentu macari doppu ca vèni manciatu nu armali ca si n'avìa cibbatu.
 
Lu vilènuvilenu agisciaggisci macari nnirittamenti, zoè può purtari alla l'avvilinamentu macari doppu ca vèniveni manciatu nu armali ca si n'avìa cibbatu.
 
[[Category:Chianti]]