"Papiru" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Pàggina nova: Lu '''Papiro''' apparteni a lu gèniri "''cyperus''" e è nativu di l'Àfrica nord-ovist e dâ Sicilia ; pò addivintari àutu nsinu a dui o tri metri (certi voti macari cincu...
 
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 9:
Lu '''papiru''' ca crisci a [[Sarausa]] veni chiamatu di li studiusi "''Cyperus Papyrus Linneo''".<br>
Secunnu quarcunu di ssi studiusi, sta chianta diciunu ca fu purtata di l'[[Eggittu]] ammeri lu 250 a.c. , àutri nveci diciunu ca foru l’ [[Arabbi]] a purtari la chianta nta la [[Sicilia]], e diciunu àutri studiusi ca stu '''papiru''' è propriu nativu di [[Sarausa]].
Lu '''papiru''' sarausanu crisci nta nû ciumi nicareddu chiamatu Ciane e la biddizza di iddu eè propriu datudata di la ricca viggitazziuni di '''papiri''' ca ci crisci.
 
Ancora oggi cu lu '''papiru''' di Sarausa veni rializzata la carta-papiru, ca veni appoi addisignata dadi l’artisti lucali e vinnuta ntê nicuzzietti a li turristi.<br>
A Sarausa, o viali Teocritu n.66, c’è lu “Museo dô Papiru” apertu tutti li jorna (tranni û lunedì) di li novi di matina nsinu a n’ura doppu menzujornu e appoi dê cincu di pumiriggiu fino ê setti di sira.