"Cintrali idroelèttrica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
interwiki
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
[[Image:turbina.jpg|thumb|250px]]
Na '''cintrali idroelettrica''' è ‘ncomplessu nu cumpressu di strutturi edilièdili, meccanichemiccànichi e elettricheelèttrichi, di grandi ‘ngigniriangignirìa, unni, l’energia potenzialiputenziali di l’acqua veni trasfommatatraspurmata innta energia elettricaelèttrica.
Na cintrali idroelettricaidroelèttrica è compostacumposta dadi dui bacini, unu di munti e unu di valli; poiappoi ci sunusunnu una o chiùcchiù turbini idraulichiidràulichi e infininfini tanti alternaturialtirnaturi, quantu sunusunnu i turbini.
Videmu inn dettagliudittagghiu comu funziona ala cintrali: generalmentiginerarmenti ala cintrali idroelettricaidroelèttrica duna ulu so contributucontribbutu sulu pi garantiri iî picchi di energia elettricaelèttrica c’avi di bisognu ala retiriti nazionalinazziunali; n’dontô bacinu di munti ( ca comu a chiddu di valli , è spissu custruitu artificialmenteartificiarmenti ) veni arricugghiuta l’acqua, chista, attraversu l’apertural’apirtura di na valvulavàrvula, si fa scinniriscìnniri versu valli, passannu ‘ndanta na particolariparticulari cunduttacunnutta e si fa passari intra ala turbina, ca è l’organul’òrganu meccanicumiccànicu chiùcchiù importantimpurtanti, infattinfatti l’acqua ca passa intra ala turbina, metti in rotazionirutazzioni ili so pali; chisti fanufannu girari ‘n’alberun’arburu, unni c’è accoppiatuaccuppiatu macari ulu generaturiginiraturi di currenti elettrica; daccussì, facennu girari l’alternaturil’artirnaturi si trasfommatraspurma l’energial’energìa potenzialiputenziali innta energia elettrica. A poiAppoi l’acqua ca nesci di ‘nda turbina va intra ulu diffusori, ca pianuchianu pianuchianu, attraversu na condottacundotta idraulica particolariparticulari, pottaporta l’acqua ‘ndontô bacinu di valli.
Comu dissi prima, l’organu chiù importantimpurtanti da cintrali è ala turbina; ogni cintrali idroelettrica veni distinta inn basi oô tipu di turbina. ILi turbini idraulichi chiùcchiù importantimpurtanti sunusunnu : ala turbina Pelton , ala turbina Francis e ala turbina Kaplan. Iddi venunu diversificatidivirsificati inn basi oô nnumerunùmmiru specificuspicìficu di giri, quindipirciò avemu ca ala Pelton è na turbina lenta ( picchì avi nnumerunùmmiru vasciu di giri , tra trentacincu e cinquanta ), ala Kaplan, invecinveci è na turbina velociviloci ( tra cincucentu e milli giri ), infininfini ala Francis è na turbina daa viamità dostrata menzu ( tra cinquanta e quattrucentu giri ).
ALa fommulafòrmula papp'attruari ‘ttruarilu unùmmiru nummeru specificuspicìficu di giri è:
 
<math>
Riga 10:
</math> (giri/minutu)
 
InN basi ala fommulafòrmula do nnumerunùmmiru specificuspicìficu di giri si vidi ca na turbina comu ala Pelton, ca è lenta, po gistiri portatipurtati d’acqua ( Q ) picciriddi e sautisàuti idrauliciidraùlichi ( H ) iautiàuti, mentri pappâ turbina Kaplan ( e macari pappâ Francis ) è oô cuntrariu, quindipirciò si preferisciprifirisci usari st’ultimist’ùrtimi dui turbini, picchì hannu di bisognu di piccoli dislivelli nichi tra ulu bacinu di munti e chiddu di valli e ‘ndontô stissu tempu su capaci di elaborarielabburari portatipurtati rannunigrannuni. St’ ulttimuùrtimu discussudiscursu è importantimpurtanti pi vidiri ala putenza di l’impiantu, infattinfatti ala fommulafòmmula da putenza inn Watt di na turbina idraulicaidràulica è chista:
 
<math>