"Cintrali idroelèttrica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n A centrali idroelettrica spustatu a Cintrali idroelettrica
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
A cintrali idroelettrica è ‘ncomplessu di strutturi edili, meccaniche e elettriche, di grandi ‘ngigniria, unni, l’energia potenziali di l’acqua veni trasfommata in energia elettrica.
Na centrali idroelettrica è ...
Na cintrali idroelettrica è composta da dui bacini, unu di munti e unu di valli; poi ci sunu una o chiù turbini idraulichi e infini tanti alternaturi, quantu sunu i turbini.
( da continuari... )
Videmu in dettagliu comu funziona a cintrali: generalmenti a cintrali idroelettrica dà u so contributu sulu pi garantiri i picchi di energia elettrica c’avi di bisognu a reti nazionali; n’do bacinu di munti ( ca comu a chiddu di valli , è spissu custruitu artificialmente ) veni arricugghiuta l’acqua, chista, attraversu l’apertura di na valvula, si fa scinniri versu valli, passannu ‘nda na particolari cundutta e si fa passari intra a turbina, ca è l’organu meccanicu chiù importanti, infatti l’acqua ca passa intra a turbina, metti in rotazioni i so pali; chisti fanu girari ‘n’alberu, unni c’è accoppiatu macari u generaturi di currenti elettrica; daccussì, facennu girari l’alternaturi si trasfomma l’energia potenziali in energia elettrica. A poi l’acqua ca nesci di ‘nda turbina va intra u diffusori, ca pianu pianu, attraversu na condotta idraulica particolari, potta l’acqua ‘ndo bacinu di valli.
Comu dissi prima, l’organu chiù importanti da cintrali è a turbina; ogni cintrali idroelettrica veni distinta in basi o tipu di turbina. I turbini idraulichi chiù importanti sunu : a turbina Pelton , a turbina Francis e a turbina Kaplan. Iddi venunu diversificati in basi o nnumeru specificu di giri, quindi avemu ca a Pelton è na turbina lenta ( picchì avi nnumeru vasciu di giri , tra trentacincu e cinquanta ), a Kaplan, inveci è na turbina veloci ( tra cincucentu e milli giri ), infini a Francis è na turbina da via do menzu ( tra cinquanta e quattrucentu giri ).
A fommula pa ‘ttruari u nummeru specificu di giri è:
ns=(3.65*n*Q^(1/2)*η)/H^(3/4) [ giri/minutu ].
In basi a fommula do nnumeru specificu di giri si vidi ca na turbina comu a Pelton, ca è lenta, po gistiri portati d’acqua ( Q ) picciriddi e sauti idraulici ( H ) iauti, mentri pa turbina Kaplan ( e macari pa Francis ) è o cuntrariu, quindi si preferisci usari st’ultimi dui turbini, picchì hannu di bisognu di piccoli dislivelli tra u bacinu di munti e chiddu di valli e ‘ndo stissu tempu su capaci di elaborari portati rannuni. St’ ulttimu discussu è importanti pi vidiri a putenza di l’impiantu, infatti a fommula da putenza in Watt di na turbina idraulica è chista:
P=ρ*g*H*Q*η .
Oltri a essiri chiù putenti, i turbini Francis e Kaplan hannu sistemi di regolazioni de pali, ca assicuranu na frequenza da currenti elettrica costanti. Addirittura a Kaplan, oltri a regolari i pali do distributori ( attraversu u cerchiu di Fink ), po macari riulari l’inclinazioni de pali da so elica, chistu garantisci ‘n rendimentu di palettatura iautu, pi ‘n campu vastu di giri di rotazioni.
Certi cintrali hannu i turbini reversibili, cioè si ponu trasfurmari da machini motrici ( turbina ) in machini operatrici ( na pompa ad esempiu ). Quindi, na vota ca tutta l’acqua do bacinu di munti s’arrivirsau ‘nda chiddu di valli, pi tonna puttari l’acqua supra si usanu sempre i stissi turbini, ca però travagghiunu comu pompi. Stu travagghiu si fa solitamenti di notti, quannu, essennuci pocu cunsumu nazionali, c’è energia elettrica supecchiu.
Daccussì a matina appressu, a cintrali po ricuminciari u so travagghiu. Na cintrali di stu tipu c’è propriu in Sicilia, è a cintrali idroelettrica di l’Enel ca c’è all’ Anapo ( Sr ); idda havi quattru turbini Francis di centucinquanta MegaWatt all’una. A cosa chiù importanti è ca si otteni energia elettrica senza emissioni nocivi pi l’ambienti e pi la genti ca vicinu ci sta!