"Alcara Li Fusi" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 17:
L'abbitanti sunnu chiamati "[[Arcarisi|arcarisi]]" (o "alcarisi" o "larcarisi") 'n sicilianu e "alcaresi" 'n talianu.
 
==Storia e liggenna==
Larcara havi na storia antica ca si ntrica cu la [[liggenna]]: si cunta chi fu patron Turio, cumpari d'Enea lu truianu, a funnari stu paisi, ca appi tanti mumenti mpurtanti.
Ancora ora si discurri sùpira unni putia èssiri la citati di Demenna, ma tanti studiusi la mèttunu propriu unni eni Larcara oggi. Si dici macari ca Larcara desi li natali a [[Liuni II]](chiamatu Papa Lia) e chi stu Papa pi ringraziamentu versu li sò paisani, ci vosi fari lu piaciri di fàrini la sedi viscuvili. Àutri cosi succèsuru ntâ stu paisi ntê tempi cchiù ricenti; ntô [[1860]], apprima chi ìn àutri parti dà [[Sicilia]] a Larcara ci fu la prima rivuluzzioni contru li putenti dû tempu, chi ntâ rialtà nun canciaru mai.
 
Oggi lu paisi eni ô centru dû parcu di Nèbbrudi e si diffirenzia ntra tutti li paisi di Nèbbrudi pi la biddizza dê sò rocchi (li rocchi dû crastu) e pi la nùmmirusa ricchizza d'[[armali]] ca cci sù, a partiri di l'acquila (simbulu dû paisi) e li vuturuna (grifuni).
==Tradizzioni==
Mpurtanza sulenni hannu dù festi a Larcara;: una riliggiusa e l'àutra pagana.<br>
La prima eni chidda dû Santu patruni San Niculò Pulìticu, lu Santu arimita, che si faci du 15 o 18 austu , sta festa e tantu sintuta 'nto paisi e faci arricampari tutti li migranti di tutti i banni. L'autra festa invece si faci u 24 giugnu u jornu di San Juanni, pirò sta festa ca riligioni non centra nenti in quanto eni 'na festa pagana infatti si faci a sarvata o santu, nta siratina si conzunu artari cu nu buccali cummighiatu di un fazzuletto culurato supra e supra si metti l'oro, si dici enuìi un rito d'origine greca pi ingraziari a dea Demetra a dea di l'abbondanza e u dio Dionisio, infatti duranti la festa chi dura tutta a nuttata si mancia pani cu formaggiu paisanu e si si bivi lu vinu.
La prima eni chidda dû Santu patruni San Niculò Pulìticu, lu Santu [[rimita]], ca si faci dû 15 ô 18 austu; sta festa e assai sintuta ntô paisi e faci arricampari tutti li migranti di tutti li banni.<br>
Pi finiri eni giustu ricudari chi 'nta l'urtimi anni u paisi staci passandu un periodi niuru, u rischiu eni chiddu chi scumpari pi sempri, duvutu alla forti emigrazioni chi di sempri avi caratterizzato li zoni di muntagna ma mai comu 'nta l'urtimi anni.
La prima eni chidda dû Santu patruni San Niculò Pulìticu, lu Santu arimita, che si faci du 15 o 18 austu , sta festa e tantu sintuta 'nto paisi e faci arricampari tutti li migranti di tutti i banni. L'autraâutra festa inveceanveci si faci ulu 24 giugnu, ulu jornu di San Juanni,; pirò sta festa ca riligioniriligiuni nonnun centra nenti in quantopicchi eni 'na festa pagana, infattinfatti si faci a la sarvata o santu,Santu: ntantâ siratina si conzunu artari cu nu buccali cummighiatu di unnu fazzulettofazzulettu culurato supraacculuratu e suprasùpira ci si metti l'oro,[[oru]] e si dicidìciunu enuìi, unnu ritoritu d'origineuriggini grecagrecu, pi ingraziaringrazziàrisi a deala [[dia Demetra]], a(la deadia di l'abbondanzaabbunnanza) e ulu dio[[diu Dionisio,Diunìsiu]]: infattipi durantitutta la festa, chi dura tutta aâ nuttata, si mancia pani cu formaggiufurmaggiu paisanu e si si bivi lu vinu.
==Larcara aoggi==
Pi finiri, eni giustu arricudari chi nta l'ùrtimi anni lu paisi staci passannu nu pirìudu nìuru, duvutu a la granni micrazzioni chi di sempri havi carittirizzatu li zoni di muntagna, ma mai comu nta l'urtimi anni e lu rischiu eni chiddu chi stu paisi scumpari pi sempri, .