"Akragas (Girgenti)" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Riga 5:
Cu tuttu ca cu [[Sarausa]] cuntinuamenti c'eranu scontri e cummattimenti pi lu duminiu dê tirritori e dê mari, Akragas eppi nu pirìudu di tranquillitati versu la fini dû V sèculu a. C., ma ntô 406 a.C. l'assediu e lu saccheggiu dê Cartagginisi misi la fini a ssà tranquillitati. Dopu la mitati dû IV sèculu, la citati finuta 'n dicadenza e abbannunu, arrisurgìu pi manu dû sirausanu [[Timuliuni]] ca la arrifunnau e primmisi l'arrivu di novi culoni. Ma, picca tempu dopu, la cità turnò a èssiri taliata di [[Roma]] e di [[Cartaggini]]. Akragas vinni pigghiata dê rumani ntô 262 a.C. e appoi dê cartagginisi ntô 255 a. C. e n'àutra vota dê rumani ntô 210 a. C., ca ci dèsiru lu numu di ''Agrigentum'' . Eppi ricchizza macari nta l'etati mpiriali, ma dicadìu nta l'èbbica bizzantina e vinni pigghiata di l'àrabbi nta l'[[827]]. Chisti la chimaru ''Gergent'', appoi traspurmata 'n talianu ''Girgenti'' comu nzinu ô [[1927]] vinni chiamata, quannu idda pigghiau lu nomu di comu veni chiamata 'n talianu ora, e zoè ''Agrigento''.
==La Valli
La '''"Valli
==Li Tempî==
Dû ''Tempiu di Zeus Olimpu'', longu 113 metri e largu 56, si sàrvanu sulu li funnazzioni e na parti di l'artari principali. Era unu dê cchiù mpunenti tempî grechi canusciuti e avìa carattirìstichi ùnichi: anveci di la "peristasi", avìa nu muru unni dâ parti di fora c'èranu 14 semiculonni e d'intra n'autri 14 pilastri misi 'n coddu a la pareti. La cella a celu apertu avìa li pareti tinuti di 12 pilastri quatrati. Pi finiri, ntâ parti àuta dê pareti esterni, ntra na semiculonna e l'àutra c'èranu li ''talamoni'', grannissimi stàtui di gicanti àuti chiossai di 7 metri rapprisintati cu li vrazza piecati ê lati dâ testa, mentri tènunu lu grannissimu pisu dâ curnici dû tempiu.
|