"Sicilia (èbbica greca)" : Diffirenzi ntrê virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
nNuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 2:
Secunnu [[Tucididi]], li [[Calcidisi]], cu a capu [[Teocli]], fôru li primi greci ca vinniru ‘n Sicilia e frabbricaru la prima culonia greca chiamata [[Naxos]], versu lu 735 a.C. Picca tempu doppu vinniru li [[Corinzi]] e frabbricaru [[Siracusa]] vicinu li terri margigni di [[Siraca]]. Un populu venutu di [[Creta]] frabbricò [[Gela]] e doppu, versu lu 580 a.C, [[Agrigentu]], chi lu pueta [[Pindaru]] chiamò '''“la cchiù bedda cità di li murtali”'''. [[Zancle]] canciò nomu e divintò [[Missina]] nta lu 491 a.C., picchì fu accupata di un populu scappatu di priggiunia chi avia origginatu a [[Messena]] nta la Grecia. Li [[Siculi]] c’abbitavanu la zona orientali di la Sicilia, si ribbillaru a st’accupazzioni di genti strania, ma fôru supraffatti di li greci c’avianu cchiù armi e cchiù cunuscenza di l’arti di la guerra. La Sicilia avia vistu cchiù di na migrazzioni, ma nudda nzinu a ora avia statu ostili a l’abbitanti. Li [[Finici]] avianu vinutu senza ncuitari a nuddu, sulu mittennu cocchi basi cummirciali pi travagghiari cu li nazzioni di lu [[Miditirraniu]] e puru cu l’abbitanti di l’isula. Ma mentri li Finici avianu fini cummirciali senza pinzari a culunizzazzioni, li [[Greci]], mmeci vinniru cu autri pinzati. Iddi ficiru na mmigrazzioni nta la Sicilia, traseru, assicutaru l’abbitanti liggittimi di la zona orientali e s’impusissaru di la terra cu l’idia di curtivalla e farisi na casa e na patria. Iddi eranu cchiù ntirissati a l’isula pi lu benessiri pirsunali e la libbirtà pulitica e ecunomica. Li Greci eranu na genti povira e vinianu pi farisi na vita megghiu ca nun si putianu fari ntê so nazzioni a causa di la curruzzioni pulitica, li tassi esaggirati e la tirannia di li cuvirnanti, chi ntaccavanu assai nta la libbirtà di li populi.
Prestu si ficiru [[cità-statu]] putenti, e
Assai capi di statu greci, ca ora âmu a chiamari “sicilioti” (accussi fôru chiamati li greci di Sicilia doppu ca s’affirmaru nta l’isula), fôru tiranni tinti
Cu tuttu chistu li greci trattaru malamenti l’abbitanti di la Sicilia, ‘n particulari li Siculi ca cu lu capu [[Duceziu]] si ribbillaru a li greci e li luttaru cu successu finu a lu 446 a.C. Poi li Greci vinceru e a Duceziu lu mannaru ‘n esiliu a [[Corintu]].
Duranti [[la Guerra di lu Peloponnesu]], [[Ateni]] attaccò la Sicilia ma si pigghiò na bona scunfitta e la sò flotta vinni tutta pigghiata di li greci sicilioti nta lu 415 a.C. e [[Nicia]], lu sò ammiragghiu, s’ammazzò nta la priggiuni.
|