"Hasekura Tsunenaga" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
SieBot (discussioni | cuntribbuti)
n Robot: Cosmetic changes
Riga 1:
[[ImageMmàggini:Hasekura in Rome.JPG|thumb|220px|Ritrattu di Hasekura duranti la sò missioni a Roma ntò [[1615]] pittatu di [[Claude Deruet]], [[Galleria Borghese|Coll. Borghese]], [[Roma]].]]
 
'''Hasekura Rokuemon Tsunenaga''' (支倉六右衛門常長, [[1571]]–[[1622]]) fu un [[samurai]] [[Giappuni|giappunisi]] e sirvituri di [[Date Masamune]], lu [[daimyo]] di [[Sendai]]. Diriggìu n'[[ambasciata]] 'n [[Mèssicu]] e 'n siquitu 'n [[Europa]] ntra lu [[1613]] e lu [[1620]], doppu dû quali turnau 'n [[Giappuni]]. Fu lu primu ufficiali giappunisi mannatu nta l'[[Amèrica]] e lu primu asempiu nutatu dî rapporti tra la Francia e lu Giappuni.
 
Si canusci propiu picca dâ vita pricidenti di Hasekura Tsunenaga, eccettu lu fattu ca fu un [[samurai]] d'assai spirienza dâ [[Guerra dî setti anni]] sutta lu [[Taiko]] [[Hideyoshi]] ntô [[1592]] e ntô [[1597]].
 
== Approcciu spagnolu ==
Li [[Spagna|spagnoli]] accuminzaru li soi viaggi attraversu lu [[Ocèanu Pacìficu]] tra lu Mèssicu ("[[Nova Spagna]]") e la [[Cina]], attraversu la sò basa tirrituriali nnî [[Filippini]], a siquitu dî viaggi di [[Andrés de Urdaneta]] ntô [[sèculu XVI]]. [[Manila]] addivintau la sò basa difinitiva pâ riggiuni Asiatica ntô [[1571]].
 
Li navi spagnoli navigàvanu piriudicamenti longu ê costi dû Giappuni a causa dû malu tempu, e accussi nizziaru li cuntatti cû paisi. Li spagnoli spiràvanu di stènniri la riliggiuni [[Cristianèsimu|cristiana]] 'n Giappuni. Li tintativi di stènniri la sò nfruenza 'n Giappuni ncuntraru na forti risistenza dâ parti dî [[Gesuiti]], chi avìanu già accuminzatu l' [[evangelizzazzioni]] dû paisi ntô [[1549]], senza mancu ammintuari li [[Portugallu|portughisi]] e li [[Olanda|ulannisi]] chi nun si auguràvanu di vidiri la Spagna facennu lu cummerciu chî giappunisi.
 
Ntô [[1609]] lu [[galiuni]] Spagnolu ''San Francisco'' ncuntrau malu tempu ntâ strata di [[Manila]] a [[Acapulco]], e naufragau ntâ costa Giappunisi a [[Chiba]], vicinu [[Tokyu]]. Li marinari forru sarvati, e lu capitanu dâ navi, [[Rodrigo de Vivero]], ncontrau [[Tokugawa Ieyasu]].
 
Nu trattatu fu firmatu lu [[29 di nuvemmiru]] [[1609]], n basi a cui li Spagnoli putèvunu custruiri na [[nnustria]] nti l'est dû Giappuni; li spicialisti in mineraria putèvunu vèniri dâ [[Nueva España]]; ô navi spagnoli forra pirmissu di visitari lu Giappuni n casu di necessitati e n'ambasciata Giappunisi forra mannata â curti spagnola.
 
== Liami esterni ==
* [http://www.ayto-coriadelrio.es/apelljap.htm De Japón a Roma pasando por Coria 1614-1620] di Víctor Valencia Japón. Ducumenti di l'ambasciata e lu cugnomu ''Japón''] (pi spagnolu)
* [http://www.thr.mlit.go.jp/kamafusa/guide/guide01/top.html Guida dû tabbù di Hasekura a Enchōzan] (pi giappunisi)
Riga 25:
 
==References==
*Boxer, C.R. ''The Christian Century in Japan, 1549–16501549–1650''. Berkeley, Calif.: University of California Press, 1951. ISBN 18575403521-85754-035-2 (1993 reprint edition).
*Marcouin, Francis and Keiko Omoto. ''Quand le Japon s'ouvrit au monde''. Paris: Découvertes Gallimard, 1990. ISBN 207053118X2-07-053118-X.
-->
 
[[CategoryCatigurìa:Biografìi|Tsunenaga]]
[[CategoryCatigurìa:Giappuni|Tsunenaga]]
 
[[am:ሃሰኩራ ጹነናጋ]]