"Tiurìa di la rilativitati" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
n Robot: Cosmetic changes
Riga 1:
La '''Tiurìa di la Rilitivitati''' è na tiurìa dâ fìsica muderna.
 
== Storia ==
 
Fu sprummintata di [[Albert Einstein]] ntô [[1905]], quannu era ancora mpigatu a l'ufficiu dî brivetti a [[Berna]]. L'ipòtisi di basi è chi la vilucitati dâ luci è na custanti univirsali chi nun addipenni di lu sistema di rifirimentu unni s'attrova l'ussirvaturi. St'ipòtisi nascìu dû fattu ca a l'èbbica nun s'arriniscìa a misurari la vilucitati dâ luci e a mittìrisi d'[[Accordiu|accordiu]] supra lu sistema di rifirimentu a aduttari.
 
== Li cunsiquenzi ==
 
Tra li cunziquenzi di sta tiurìa c'è la rilativitati dû [[tempu]] rispettu ô [[sistema di rifirimentu]] e lu [[paradossu dî giamelli]]; àutri sviluppi foru la [[tiurìa di la rilativitati spiciali]] e la cèlibbri fòrmula [[E=mc²]]. Àutri tiurìi comu chidda dû [[big bang]], o lu sviluppu dâ fìsica nucliari forru puru nfruinzati assai dâ tiurìa dâ rilativitati.
Riga 11:
{{Fìsica}}
 
[[CategoryCatigurìa:Fìsica]]
 
[[de:Relativitätstheorie]]