"Sicilia (èbbica finicia)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
A '''duminazzioni [[finici]]a ntâ [[Sicilia]]''' accuminciau prima dû [[VIII sèculu a.C.]], câ criazzioni di arcuni culonî ntâ zona uccidintali di l'ìsula, e spirdìu lu [[241 a.C.]], câ vittoria dê Rurmani ntâ [[prima Guerraguerra Punicapunica]]. Lu pirìudu di quannu l'ìsula vinni guvirnata di [[Cartàggini]], trasi nta sta dinuminazzioni.
 
== Primi nzidiamenti ==
Riga 16:
Li mircinari di Agatocli, chiamati ''Mamirtini'', arristati senza travagghiu, addicideru d'attaccari Missina. Scantati dâ putenza di ssi mircinari, Sarausa e Cartàggini s'alliaru ppi scacciàrili.<br>
Cartàggini ricunquistau Missina e lu strittu. Li Rumani, nfurmati di n'ammasciata mamirtina, addiciderru di ntirvèniri p'addifènniri lu sò pridumìniu supra li mari dû sud Italia.<br>
L'attaccu rumanu ê forzi cattagginisi di Missina scatinau la [[Primaprima Guerraguerra Pùnicapùnica]], ca durau dû [[264 a.C.]] nzinu ô [[241 a.C.]].<br>
 fini dû cunfrittu, vinciutu di li [[Italia|taliani]], Cartàggini fu custringiuta a lassari l'ìsula pi sempri.